sâmbătă, 20 august 2011

minutul de realitate (2)

Am aflat ca
Smecherii lumii par a fi taximetristii si, dupa statistici, campioana in scumpiri - Romania- nu are corupti, ci... corupatori.
In comuna Dor Marunt hotii au injunghiat si spanzurat toti cainii de paza. Localnicii sunt totusi fericiti c-au fost furati mai putin decat... altii...
Oratorii spun ca prezentul nu are complexitatea trecutului, ca-i o provocare prea mica.
Si totusi... o capra si-a facut nevoile in mana unui strain care-o provoca la tate. Strainul a apreciat cu aceasta ocazie si celelalte daruri simple ale vietii de la tara: linistea, nimeni nu se grabeste, nu te-ngrijorezi usor si nu-i grija pentru bani. Auzindu-l, o babuta i-a replicat: "Daca esti incet, mori de foame!"
O vaca japoneza - wagyu- este masata sa aiba carnea fragezita ( pentru... milionari!), asculta muzica simfonica si bea sake.
Nemtii se mira ca avem mai multe masini nemtesti decat ei.
Bancile au avut profit de 380 mil lei. "Brava lor!" zic unii, "Huo!!", gandesc cei mai multi.
In octombrie vom avea oaspeti din NATO si vom avea oprita pe multe strazi circulatia.
Mustele nu mai stau pe caciula, un politist a fost filmat cu musca pe... nas!
"Unii oameni consuma multa energie doar pentru a fi normali", spunea Camus. Da, atunci cand eram "neandertali" vanam mamutii impingandu-i cu tortele de pe stanci in prapastii.
Lumea animalelor cu colti a luat sfarsit, cea in doua picioare este abia la apogeu.
Se pare ca inainte vreme necalificatii aveau mai multe sanse - erau transportati gratuit la hai-rup.
Zilnic multi descoperim ca nu suntem cine credeam si credem gresit ca viata inseamna ce li se intampla... altora.
Credinta este inca act de vointa si nu de sentiment.
Singurul lucru sigur ne e viitorul. Omul nou este la mare cautare, acesta cica nu minte si nu ravneste la bunul altuia.
Il astept. Deseara am o cina surpriza pentru el: mancarea de-alaltaieri! Iar maine sansa mare la loto: 14 milioane de lei!

***
Napoleon se-ntorsese-n cetate si un nebun lumea zicea ca era. Il primise-o femeie sarmana ce,-mpreuna cu altii, pepeni pe strada vindea. Dar se-ntampla ca-n zilele-acelea, in zadar cu totii-asudau. Copiii, batranii si cainii, de foame pe jos se-ntindeau. Iar el, cu chipiul pe ceafa, dupa ce-a facut cativa pasi hotarati inainte, si inapoi, pe trotuarul din caldaram, i-a indreptat la orele cand ceara se-nmoaie si plange sa vanda cu felia harbuzii cei reci si zemosi si sa strige, nu-n piete, ci sub ferestrele celor bogati. Si-am vazut coborand ulcele pe funii, galetuse si cosuri fel-fel, cocoane frumoase strigand din balcoane, certandu-se chiar, sa apuce racoarea de-o clipa, cand spaima caldurii spre inimi tintea si din trupuri, anume gatite, un abur fierbinte iesea.

Un conducator, dragii mei, da un ordin, doar unul, cand intelege ce altii nu pot. Si nu-s condamnati de prostie cei ce asteapta-un Mesia sa le spuna incotro s-o apuce ori sa aiba o viata mai buna, o zi, o secunda macar.

p.s. Nu ma-njurati daca cititi greu fara diacritice, scriu in wordpad!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

nu facem atac la persoana