POLEMICA PE FB.

Ioan Rosca
Am o saptamina de cînd reacţionez singur la mesajele mercenare.
Vă place dezbaterea de idei pe Internet, în rezonanţă sau în contradicţie? Indiferent ce opinii exprimaţi, cum le susţineţi, de ce parte sînteţi?
Doriţi ca acest mediu să rămănă o alterativă la media oficială monopolizată?
Atunci de ce asistaţi pasivi la inundarea reţelei cu mesaje distribuite de agenţi ai unor partide sau chiar prin automate de difuzare? De ce nu contracaraţi aceste "intervenţii", care perturbă adevăratul dialog şi produc lehamite? Vreţi să ne înnecăm şi aici în reclamă? De ce lăsaţi răspîndacii să bruieze orice discuţie reală.
De ce nu vă administraţi spaţiile facebook, eliminînd postacii care nu-şi spun niciodată părerile proprii şi nu răspund la nici o replică? De ce acceptaţi utilizatori sub măşti şi nume fictive, în loc să promovaţi identificarea corectă, asumarea răspunderii pentru ce se aruncă în arenă?
Vă veţi plănge prea tîrziu ca internetul a ajuns un borş. o ladă de gunoi nefrecventabilă.
Nu faceţi curat mai mult decît în poienile pline cu pungi şi pe rîurile acoperite cu sticle…

comentarii:

Nicolae Tudor: eu am eliminat userii care s-au pronuntat prosistem. cei care tac, au permisiunea sa taca, fiindca exista sansa ca macar unul sa se convinga, in timp, de adevarul luptei noastre. Lupta care este doar declarativa, si va fi mult timp de aici inainte, cel putin pana la alegerile din toamna, dupa care uselistii si pedelistii se vor retrage sa-si linga ranile sau sa sarbatoreasca victoria. Perceptia mea despre cei prezenti in arena luptei politice virtuale este dezastruoasa pentru aproape toti. Cred ca sunt un profesionist al perceptiei (permiteti-mi 2 fraze sa ma explic). Eu am pictat galleuri. Aceasta arta presupune executarea unor semne cu smoala pe un vas colorat, in straturi, de sticla dupa care, prin atac chimic, se dezvaluie urmatoarea Ssi urmatoarea culoare, pe care vei face alte si alte semne, munca rezumandu-se la a pastra ce iti convine si a arunca surplusul. E un fel de basoreilief colorat in sticla. Un om fara talent face niste semne (cel mai sigur semne neartistice) si scufunda vasul pentru un atac chimic oarecare, la intamplare, iar asta duce de multe la situatia cand ramane cu semnele initiale fiindca pierde toate culorile, sau ajunge la culorile liniare ale substantelor colorate si nu la nuantele artistice, care se gasesc totdeauna cand o culoare se pierde si se intrevede cealalta. Lupta celor cativa cu talent s-a dus(si se duce, daca mai lucraza vreunul in tara) pentru a obtine o nuanta unica. E o lupta, prin incordare, a asteptarii, o lupta in orb spre un frumos necunoscut si intamplator, iar genialitatea este sa obtii exact ce vrei din acel intuneric sub care se ascund culori extraordinare, daca le simti cum se astern pe dedesubt si comunici cu ele fiindca devin entitati vii care te asteapta sa le dezvalui dorind dumnezeieste sa incante cu splendoarea unica a fiecarora. Cred ca stiu sa obtin acele culori, ca un maxim al reusitelor mele, fiindca am avut niste ani sa invat din greseli. iar cand nu reusesc, am talentul sa speculez situatiile noi create astfel incat sa obtin maxima frumusete care exista din tot ce am la dispozitie. Mai tarziu am intalnit oamenii simpli pe care i-am studiat 6 ani pentru a scrie despre ei. De data asta a fost mult mai usor fiindca oamenii se dezvaluiau in lumina, vedeam cu ochii mei transformarea lor interioara si marturisesc ca m-am jucat cu ei punandu-le deseori in cale cuvinte, situatii, gesturi, dupa care ma retrageam sa inteleg pana la a le controla atitudinile si gandurile, adica structura interioara. Venind aici am afirmat ca toti oamenii cu care vin in contact sunt, pentru mine, niste ingeri. Si ii tratez cu o admiratie si respect iesite din comun pana ce acestia dovedesc singuri ca ingeri nu sunt. Poate nu sunt inca un profesionist desavarsit in a cunoaste oamenii, dar experienta castigata ca om printre oameni, plus aceea de modest scriitor/creator de portrete umane, mi-a oferit certitudinea ca oamenii nu au nici macar frumusetea "simplilor mei de duminica", fiindca, la cuvintele si atitudinile cu care le-am intersectat drumurile, acestia nu au avut reactiile chimice care s-ar fi cuvenit. Am realizat dupa primele 8 minute si cateva secunde ca omul, cu cat are mai mare pretentie despre sine, cu atat nu e un inger. Ceea ce inseamna ca mediul feisbuc este unul toxic si-n el nu se poate supravietui destul pentru a inflori frumos sau a ajunge sa faci rod. Ceea ce inseamna, si mai grav, ca omul inteligent nu are preocuparea intelegerii si trairii lumii ca element universal integrator, ci este un simplu parazit. Daca am ajunge intr-o zi sa aprofundam ideile politice puse in discutie si pentru care se vrea chiar varsare de sange, pot demonstra, macar ca un exercitiu de intelegere, ca omul nu vrea binele fiintei umane, ci siesi si grupului apartinator.

Ioan Rosca: Ştiţi între timp cu care parte din credinţele dv rezonez şi cu care nu. Paradoxul e că militaţi, frumos, pentru toleranţă, dar aveţi greutăţi să toleraţi viziuni şi atitudini contare celor în care vă echilibraţi dv. Nu toată lumea crede în bunătatea contagioasă, mai ales dacă nu a constatat-o. Nu oricine e dispus să vadă partea frumoasă a tuturor, închizînd ochii la urîţenie, răutate, rapacitate etc. Nu-mi propun să vă opresc în a crede că se poate scoate ingeri din toţi oamenii răi, cum faceţi din galleuri. V-am mai povestit că am petrecut mult timp în aceeşi zonă cu dv, că am cunoscut temeinic "duminicali" de lîngă Buzău, care au făcut praf viaţa familiiilor lor petrecind toata ziua la cîrciumă. Cred că mi-am cunoscut măcar socrul şi cuscrul mai bine ca dv. Nu au fost victimele sistemului mai mult decit ale propriilor lor vicii. Au făcut altora o viaţă de iad. Nu vă împărtăsesc tandreţea faţă de abrutizaţi. E prea neselectivă. Eu nu caut fericirea universală, munţii de lapte şi marea de miere, grădina cu poame fără limită în care toată lumea visează şi se iubeşte. Caut dreptate, pe merit, pentru oameni drepţi, cinstiţi, dar şi VREDNICI.
Nu pot iubi şi victima şi căpuşa. Eu sînt cercetător.
Cred că dv ar trebui să vă faceţi preot sau călugăr.

Nicolae Tudor: Ar trebui sa stam mult de vorba, noi doi. Am observat limita vis-a-vis de ideile mele cu impartirea pamantului la numarul de vieti omenesti. Va plangeati ca locuitorii unei localitati buzoiene s-au inmultit si nu mai au pamantul ca altadata. Dupa ce am comentat ca Romania are 23 mil. de ha, brusc ati afirmat ca trebuie sa li se dea pana la urma oamenilor pamantul, dar ati specificat: celor care-l aveau in 1945. Asta inseamna ca lupta dv politica are ca rezultat benefic sa dati inapoi pamantul satenilor din care, cu siguranta, face parte si familia dv, dar nu si satenilor mei, care n-au avut niciodata pamant. In conditiile in care limita de 1 ha va este rezonabila si exista pamant destul pentru toata suflarea! Cercetarea dv se pare ca a descoperit un parazit identificabil in omul betiv, dar nu a sesizat subtilitatea cartii mele ca oamenii care vin la carciuma nu sunt obligatoriu betivi si nici nu a urmarit demonstratia pe zeci de pagini ca omul, chiar de este betiv, el a fost impins de societate spre betie, care este in fond o boala vindecabila. Dv aveti un fix/deformare/boala din cauza socrului dv.. pe care-l considerati vinovat de raul familiei. si nu vedeti adevaratul vinovat, care este soacra dv, fiindca a facut o alegere nepotrivita alegand un om care avea in gena microbul de pierde-vara al superficialitatii sau l-a impins personal pe bietul om la bautura neoferindu-i mangaiere si un climat amonios generator de implinire sufleteasca si bucurie. Dar nu aceasta este discutia, ci principiul daca fiinta umana, care se naste maine intr-o familie saraca, are dreptul sau nu la o bucata din planeta Pamant. Daca acea fiinta trebuie sa devia sclavul celor care au pamant sau mijloace de productie, daca trebuie sa fie marginalizata impingand-o spre a deveni om de nimic (conditie in care bautura poate fi chiar medicament) lasandu-i doar sansa muncii, ziceti dv. Adica fiinta umana, pentru a supravietui, trebuie sa munceasca. Iar cei care ii ofera o paine, au ei grija sa munceasca mult. In acest caz am dreptul sa intreb cercetatorul daca stie ce face fiecare roman pentru a achizitiona zilnica paine? si daca eforturile depuse sunt pe drept/normal distribuite incat sa se alcatuiasca o armonie planetara? Fiindca numai de la principiul dreptatii putem porni la o noua reorganizare a lumii.

Ioan Rosca: Nu se prea poate trai decent, de o intreaga familie, de pe un hectar de pamint. Sint necesare macar citeva.
Pe care taranii (adevarati, nu confectionati doctrinar) le-au primit in 1864, 1881, 1923.
Ma uimeste ca vorbiti de dreptate in viitor, dar nu ati miscat UN DEGET ca sa impiedicati jefuirea urmasilor taranilor dupa 1989 (sau ati facut, ce?), in timp ce vechii latifundiari si ciocoi isi primeau tot felul de mosii, impartite cu recuperatorii securisti.
Imi spuneti mie ca un betivan, e drept alungat de pe pamint si indobitocit de viata de navetist de santier, nu e reprobabil pentru ca a facut un iad din viata unei taranci cooperatoare. Dumneata ai lucrat vreodata la CAP, sau vobesti de pe pozitia clasei muncitoare alienata de comunisti?
Eu am lucrat. Si-ti recomand sa-ti revizuiesti parerile despre taranca romanca, sluga si pe cimp si acasa, unde barbatul, de care i-e frica, vine beat in fiecare zi ca sa faca scandal. Eu am condus in vara 1982 o echipa de 11 femei la CAP Maracineni, in locul soacrei mele, si te anunt ca toate 11 veneau IN FIECARE DIMINEATA batute de duminicalii dumitale. Dupa care trageau, ca vitele, sub soarele torid, carind baloti si bind apa calda din bidoane. pentru 7 lei pe zi.Si seara fuga acasa sa le faca mincare la brute. Ca sa le bata mai putin.
Despre tarani nu primesc lectii de oriunde, pentru ca stiu ca tirgovetii nu-i inteleg. Vreti sa le luati pamintul ca sa va asezati gospodaria pe cite un hectar?

Nicolae Tudor: ati alunecat discutia la per-tu, cred ca v-am enervat rau. imi cereti sa fi miscat eu un deget sau mai multe pentru a face dreptate romanilor. mi-am expus viata iesind in strada, cand Ceusescu decretase stare de necesitate, impotrivindu-ma astfel lui si sistemului conducand un mars al tacerii in fruntea a 49 de tineri. Nu am stiut sa fac mai mult, iar daca dv stiti, si stiu ca luptati cu sistemul, va felicit, dar nu puteti sa ma faceti vinovat pentru ceva ce n-am facut. De 5-6 ani am construit pe net o biblioteca virtuala a moralitatii contemporane, culegand, chiar cu scandal din partea autorilor, creatii literare care arata unanim ca scriitorii, ca lideri spirituali ai comunitatii, sunt nemultumiti de lumea in care traiesc (www.fortamorala.blogspot.ro). De un an de zile, de cand am realizat ca se poate face un partid politic fara sa fii plin de bani sau mare om de elita, am pus la punct un program cu idei radicale pentru a indrepta lumea stramb alcatuita, pentru care gasesc ca principala vinovata intelectualitatea tarii fiindca s-a pus in umbra liderilor politici pentru marunte favoruri. Si raman consternat cand vad ca, de cateva zile, cautati un Presedinte pe care il inzorzonati cu fel de fel de calitati, doar nu s-o gasi nimeni! Nestiind ca Presedinte de tara poate sa fie orice roman sanatos la cap, fiindca un Presedinte este un om al comunitatii care are vedere asupra ansamblului tarii, favorizat de scaunul pe care sta, printr-un bord, mare cat toti peretii cotroceniului, si el nu trebuie decat sa fie un fel de paznic care da din cand in cand cate un bobarnac (sa nu zic sut) celor care nu-si fac treaba. Presedinte de tara este cea mai usoara functie din stat, mai greu este sa fii seful Garzii Financiare sau al Curtii de Conturi fiindca trebuie sa iei hartiile la control si sa ai stiinta de a descoperi hotia ascunsa printre cifre. Ori sa aduci dovezi acuzatoare pentru a-i piti dupa gratii pe cei care s-au imbogatit, dar au acte sau n-au semnat nimic pentru a deveni vinovati. Mai greu este sa aprinzi scanteia infiintarii unui partid cu principii fiindca nu ai, astfel, nici un instrument de lucru, fiindca nu atragi pentru interese materiale, ci pentru echilibrele firesti dintre oameni. Presedinte?!  Dupa trei luni invit romanii ca, seara, sa-si lase casetele cu bijuterii afara, pe trepte, si le platesc eu pe cele care vor fi furate! Un Presedinte stie sa ia decizii si face reguli incat nimic nu se intampla la bunul simt al celor pusi sa conduca, ci fiecare stie matematic ce trebuie, cat si cum sa faca. A fost o paranteza, permiteti-mi sa revin la context:
1. A acorda venitul de supravietuitor, nu e totuna cu a oferi conditiile traiului decent. pentru a avea acest lux al traiului trebuie, de-abia atunci, sa mai faci ceva.
2. Propunerea mea este de 1 ha/persoana, deci 3-4 ha./familie. Asta insemnand 18 mil ha din 23,5, ca suprafata plata, dar sunt mai multe datorita zonelor de relief. Asta nu inseamna "sa iau" decat celor care au mai multe ha decat persoane are familia. si nu taranii dv au pamantul in plus, ci Ion Vasile, Elena Udrea, Becali s.a
3. ma intrebati daca am muncit? eu am pornit in lume urcand niste trepte de rapa, sapate pentru mine de bunica. Mai inainte am dormit in curtea unei biserici la sanul mamei, o iarna intreaga am avut culcus sapat intr-o gramada de gunoi la marginea unui sat. Si am ajuns cel care sunt azi si simt ca pot sa-l dau la intors, cu adevarul meu, pe Basescu si pe orice intelectual al tarii. Nu pe mine m-au alienat comunistii, sunt consecvent si din ce in ce mai hotarat sa le dau planurile oculte peste cap. Si stiti de ce? Pentru ca am o gandire care modifica scheletul constructiei politice si un mod simplu de explicatie incat ma pot face usor inteles de oricine. Ce am facut si fac eu? Am pus si pun incontinuu semintele schimbarii in pamantul tarii. Este adevarat ca sochez cu altfelul meu, incat propriul meu copil m-a luat de mana intr-o zi si m-a dus la psihiatru sa afle daca sunt nebun. iar psihiatrul i-a spus asa: "Daca toata lumea ar fi ca tatal tau, n-ar mai fi nevoie de Paradis". Semintele ingropate de mine, daca vor rasari, vor face din Romania Paradisul.
4. Despre duminicali pot sa va spun la fel (in gluma, bineinteles:)) revizuiti-va parerile fiindca duminicalii veneau la carciuma batuti de tarancile dumneavoastra! Adevarul este ca lumea satului si a oamenilor simpli este foarte apropiata de cea a animalelor, incat bataia nici nu se pune. Eu numai daca as ridica un deget asupra sotiei mele, in secunda urmatoare am fi definitiv despartiti. Solutia este doar liberarea din stransura supravietuirii si a etalonului civilizatiei, concomitent cu o educatie sanatoasa facuta copiilor oamenilor saraci, dar cei care educa sa arate cu viata lor ca servesc ei insisi ptincipiile ce le cer amaratilor sa le execute.

Ionescu Marius: domnule rosca o sa intervin si eu cu cateva randuri daca nu va e cu suparare.am urmarit discutia avuta cu domnul nicolae si nu pot sa nu spun ca daca ar avea fiecare om un ha de pamant nimeni nu si-ar mai face griji pt ziua de maine asta ar fi cel mai bun lucru facut in romania de multa vreme si varsta nu-mi permite sa povestesc vreo perioada buna dar asa din auzite cred ca din perioada interbelica.as vrea sa fac un comentariu si despre femeile asuprite de barbati in mediul rural si am vazut ca sunteti foarte pornit si plin de compasiune fata de dumnealor doamnele.ei bine tin mortis sa mentionez ca fiecare om este liberul sau arbitru domnule rosca deci acele doamne isi puteau alege alta viata.o sa-mi spuneti ca era sub regimul comunist si nu se accepta usor ideea divortului asa ca o sa ma opresc aici.apropos de betivi am cunoscut din fericire un betiv notoriu care avea o vorba citez:ba omul din betie se trezeste dar prostul nu mai are din ce se trezi,am incheiat citatul.ceea ce vreau sa spun este ca sunt de aceeasi parere cu domnul nicolae ca fiecare om are o calitate si ceva divin in el trebuie numai sa si-o descopere sau sa-l ajutam sa faca asta.in incheiere cu toate scuzele de rigoare nu inteleg ca si politica de ce parte sunteti?a clasei politice actuale sau de partea schimbarii?eu va salut cu respect si astept un raspuns daca doriti

Scrieridotnet Wordpress:
.... în chestiunea ideii că o schimbare ar veni de la simplul fapt că ţăranului i se va da un hectar de pământ, cred că aici este vorba mai mult de o utopie. Mă pot lăuda că ştiu cum e să trăieşti din munca pământului - experianţa învaţă, spuneau latinii. O familie chibzuită poate foarte bine să trăiască şi din mai puţin de un hectar de pământ, dar oricui îi poţi da cât pământ vrea el, nu va face nimic, atâta vreme cât societatea nu oferă un cadru legal apt să-l facă pe producătorul român în general să fie motivat, să se dezvolte. Lăsând la o parte faptul că piaţa este invadată, pe de o parte de mărfurile din exterior, iar pe de altă parte, piaţa este controlată de jupâni cumpărători-revânzători, în maniera că producătorul autohton pur şi simplu nu mai are loc, nu poate să zică nici mâr, pentru că până ce să intervină autorităţile, ţăranul oarecare poate fi chiar bătut, pe lângă toate acestea, producătorul, cum a ieşit din ogradă cu marfa spre piaţă, cum are de dat bani în stânga şi-n dreapta. Să meargă unul în piaţa oarecare din România, pentru ca să vadă cum nişte mafii aşazis administraţia pieţii, frăncuiesc orice bucăţica de taraba, orice metru de trotuar unde bieţii ţărani români îşi pun mărfurile pe nailoane. Şi-i mai văd pe unii dându-şi doctorate în care bat câmpii cu teorii pe tema agriculturii româneşti.
Nu, domnilor, fără rost vor primi ţăranii pământ, atâta vreme cât oraşul nu are obligaţii faţă de mediul rural vecin. Obligaţii nu în sensul de a da ceva, ci obligaţii în sensul de a colabora cu el de maniera care să satisfacă ambii parteneri. Din păcate, "administratorii" în general din România privesc aşa de departe, încât lucrurile de sub nasul lor nici măcar nu mai există. Se preferă intermediariatul mai comod şi cu mai mult câştig pentru mafii, iar pentru Ţară, e un dezastru. În primul rând pentru că dă naştere claselor parazitare. În al doilea rând pentru că se distruge oportunităţi. România are o uluitor de mare capacitate de a-şi rezolva mare parte din problemele ei economice. Un vast şi fertil mediu rural, un proletariat destul de redus, are, din păcate, uriaşe clase parazitare. Şi, odată ce vedem exercitarea negativă a acestor clase parazitare, deja putem să spunem că am înţeles totul. România în loc să-şi rezolve problemele din industrie, prin intermediul rezolvării problemelor din agricultură, iată, savanţii cârmaci ai Ţării fac meciuri, trăind bine mersi din împrumuturi externe. Dar şi acestea, nu creadă cineva că vor veni la nesfârşit, fără să necesite a fi rambursate.
Despre asuprirea femeilor nu neapărat din mediul rural, este superficial a spune că "fiecare om este liberul său arbitru", că "acele doamne îşi puteau alege altă viaţă". Există în principal imixtiuni în viaţa privată a oamenilor, imixtiuni ale diverselor mafii religioase, atât de puternice încât exclude posibilitatea multor oameni, de a mai distinge între bine şi rău. Ş-apoi există şi o largă clasă socială la nivelul căreia "liberul arbitru şi posibilitatea de a-ţi alege altă viaţă" sunt anulate de înţelesul comun dat în expresia: "dar unde să mă duc, ce să fac? Am copii, nu-i pot lăsa singuri..."

Bucur Mihai Cosmin: Asta da, este o ''palmă'' dată peste obrazul conştiinţei fiecăruia. Să luăm aminte dară :-(

Nicolae Tudor: "în chestiunea ideii că o schimbare ar veni de la simplul fapt că ţăranului i se va da un hectar de pământ, cred că aici este vorba mai mult de o utopie. O familie chibzuită poate foarte bine să trăiască şi din mai puţin de un hectar de pământ, dar oricui îi poţi da cât pământ vrea el, nu va face nimic, atâta vreme cât societatea nu oferă un cadru legal apt să-l facă pe producătorul român în general să fie motivat, să se dezvolte. Nu, domnilor, fără rost vor primi ţăranii pământ" (S.W.)
Nu doar taranului sa i se dea 1 ha de pamant, ci tuturor romanilor. Iar acuzatia ca familiile nechibzuite oricum "nu vor face nimic" este o premisa cel putin rau intentionata. In felul acesta putem spune, dictatorial, ca nu e bine ca oamenii simpli sa mai procreeze fiindca oricum odraslele lor ajung hoti, betivi etc. Taranul cultiva mei chiar daca il mananca vrabiile. Parafrazand, oricat n-ar face nimic un nechibzuit, tot va avea pentru supravietuire. Problema care este asadar numai a lui. iar daca va primi fiecare cetatean cate 1 ha, fara sa mai existe posibilitatea instrainarii, este un act de dreptate planetara, si nu un favor facut de politicieni sau intelectuali, ce are clauza inrobirea acestuia pe acel hectar pentru a merge, chipurile, economia. Face fiecare ce vrea pe hectarul lui!

Ioan Rosca: Nu domnule Tudor, nu face fieccare ce vrea pe pamintul lui....Intii, sa zicem pe dreapta, pentru ca vine altul si-i fura roadele sau ii ocupa teritoriul. Tot pentru ca face ce vrea. Asta e libertatea naturala. Cei tari scot din cursa pe cei slabi. Chiar nu vreti sa tinem cont de biologie si istorie? Va trebuie o uriasa structura administrativa ca sa aparati pe fiecare in hectarul lui. Sau o schimbare a conditiei umane pe care nici Isus nu a reusit-o. A doua oara, sa zicem pe stinga, pentru ca nici nu e drept ca eu sa ma chinui muncind vrednic pe hectarul meu in timp ce X doarme si bea lasindu-l paragina pe a lui, declarat inviolabil. Mai ales daca imi cerseste din recolta sau chiar ma fura. Si nici posesia pamintului ecatre oameni, in dauna celorlalte fiinte de e pamint nu e atit de dreapta si fasta cum ar vrea unii. Luati nota ca sint un sustinator consecvent la distribuirii largi a pamintului. Dar nu intr-un format simplist, care sa justifice criticile adversarilor, pentru "utopie".

Scrieridotnet Wordpress:
... stimate domnule Nicolae,
deja încep să am vise urâte, noaptea, tot întâlnindu-vă în contexte în care mă forţaţi să repet lucruri spuse cu altă ocazie. Cu toată simpatia pe care o am pe dvs., nu-mi refuz a vă lua oleacă peste picior, şi vă voi spune că reprezintă, îmi pare, o trăsătură a românului căruia i se ridică la cap ideea că ar fi acolo, ca oamenii, ceva revoluţionar. Astfel că prinde un capăt de nu ştiu ce, şi-i trage înainte cu asta, pân'- îl doare gura. Ca să ajungă aşa la doctrină.
Nu e că ţăranului trebuie să i se dea o anume suprafaţă de teren. Ci ţăranii au dreptul natural de a stăpâni pământurile. Toate. Dar, repet, în van vor avea ţăranii pământurile sub stăpânirea lor, atâta vreme cât politica economică a României face ce face, şi piaţa românească este invadată de pătrunjel adus de prin Turcia, Israel, Egipt etc. Cauză ce va avea ca efecte lăsarea pământurilor în pârloagă, şi fuga tinerilor în special, încotro văd cu ochii.
Am arătat cu altă ocazie, dar nu aţi luat aminte, faptul că, la sistemul actual dacă e să ne referim, în care banii la Judeţ vin de la Bucureşti, ei bine, vom observa că foarte puţini bani se duc în mediul rural. Majoritatea banilor rămân în mediul urban, mediile urbane având cu mult, mult mai multe cheltuieli decât mediile rurale. Numai la sistemul de încălzire centrală dacă e să ne gândim. Unii vor spune că mediile rurale primesc bani mai puţini, pentru că şi contribuie cu mai puţin. Lucru nu întocmai adevărat. Să vă spun şi de ce. La bugetul naţional vin o grămadă de bani di Resursele Ţării. Or, dacă aşa cum ar trebui să fie, toţi Cetăţenii Ţării sunt proprietarii acestor Resurse, automat că şi Cetăţenii din mediile rurale au drepturi asupra unor dividente din aceste Venituri la Stat. Prin urmare, dacă mediilor rurale nu le vin acele dividente, măcar legile şi sistemul economic să fie construite de aşa manieră, încât ţăranilor să li se deschidă oportunităţi mulţumită cărora ei vor fi motivaţi, se vor dezvolta. Şi am arătat cum poate fi creată interdependenţa, interrelaţiile dintre mediile urbane, şi mediile rurale. Ş-apoi, să nu uităm că în funcţie de randamentele şi buna funcţionare a agriculturii şi comerţului dintre mediile urbane, şi mediile rurale, depinde şi însănătoşirea industriei (să luăm, ca exemplu, fabrica de tractoare şi unelte agricole, care se va putea dezvolta şi absoarbe proletariat din domenii industriale cu mai puţină eficacitate, tocmai prin intermediul construcţiei economice gândite în maniera că ţăranii vor putea face comerţ cu această fabrică, în virtutea garanţiilor de plăţi la care, prin contract, mediile urbane vor fi obligate).
Vă gândiţi prea mult la faptul că acest sistem pe care l-aş pune eu în aplicare, dacă aş fi să am economia românească sub comandă, ar conduce la iobăgie. Nu e că ţăranii ar putea fi forţaţi la nu ştiu ce. Dar, pe de altă parte, văd şi aici gândirea aceasta gen "fac ce vreu". Păi, nu faci ce vrei, devreme ce ţi-ai luat nişte angajamente prin contract! Cred că asta este o mare problemă a României. Gândul că ceilalţi trebuie să facă ce spun eu, în timp ce eu, deşi sunt parte contractuală într-o înţelegere, fac ce vreau. Nu, domnule, trebuie să existe responsabilitate, atât de o parte, cât şi de cealaltă. Responsabilitate bine stabilită prin legi, prin contract de manieră că la drepturile pe care le am, eu trebuie să fiu conştient şi de obligaţiile pe care le am. Exact ca într-o căsătorie. Sigur, mentalitatea aceasta vine şi din realitatea că în România justiţia a fost mai mereu o chestie de doi lei. Eu mă gândesc la cele câte afirm cu privire la sistemul economic posibil de construit, prin prisma unei societăţi în care justiţia să meargă bine, o societate ordonată şi justă în care Statul va fi sub controlul Cetăţenilor, şi nu invers. Deziderate de atins în conformitate cu schimbările arătate de statutul proiect al unui eventual Partid al românilor de oriunde. Schimbări care, dacă nu se vor face întocmai, vor rezulta doar impunerea unor jumătăţi de măsură, foarte posibil a genera mai mult rău decât bine.

Ioan Rosca: In ce priveste vinovatia femeii batute de barbatul abrutizat si betiv, nu credeti ca ele ar tebui sa vorbeasca despre asta? O voi ruga pe soacra mea, cind ma viziteaza, sa va raspunda. Va veti simti mai putin bine perorind masculin despre bietul mascul umil fata de stapini si stapin in casa.

Ioan Rosca: Domnule Tudor, sint putin grabit aceste zile, deci nu am timp pentru prea multe subiecte. Voi reveni.
Doar o intrebare: dv nu distingeti DUMNEATA de TU? In problema asta exista in Calea Regala o superba pledoarie a lui Malraux.

Nicolae Tudor: De la "dumneavoastra" la "dumneata" este trecerea de la politetea lui dumneavoastra la impolitetea lui "Tu". "Dumneata" este considerat pronume de politete de catre unii, din cauza radacinii "dumn" care face trimitere la Dumnezeu, ceea ce este o gaselnita fiindca nu are ce cauta Dumnezeu aici. Altii cred ca aste neutru si carturarii dau forma academica in functie de cum circula in popor. In cazul de fata, daca eu ma simt jignit, este pronume de impolitete fiindca este folosit intr-un context agresiv ("Si-ti recomand sa-ti revizuiesti parerile"). Acest "iti recomand" are radacina "iti" comuna cu varianta impolitetii si-l lasa stingher pe "va recomand". Plus de asta cuvantul "dumneata" , daca a fost creat constructiv, el trebuie sa inalte omul, nu sa-l coboare. Si-i inteleg pe domni cand se adreseaza oamenilor simpli fiindca spunandu-le "dumneata", ca prim pas, ii inalta de la "tu" la "dumneavoastra". Dumneata este jignire cand te adresezi unui om dupa ce l-ai gratulat cu dv,, fiindca ai facut astfel trecerea de la politete spre impolitete. Aceasta atitudine ascunde un orator fara scrupule, de talia lui Basescu, foarte periculos pentru romani, fiindca totdeauna isi vor justifica public filozofiile ca adevaruri, chiar daca sunt minciuni cusute cu ata alba.

Scrieridotnet Wordpress:numai la bătaie să nu vă luaţi, domnilor. În rest poate revoluţionăm şi oleacă de chestii lingvistice.

Ioan Rosca: Voi folosi dumneata asa cum cred ca e cazul. Dar nu va voi compara cu Basescu, numai pentru ca nu-mi convine ca nu-mi impartasiti ideile.  Ati trecut cu aceasta remarca linia care mai justifica un dialog.

Nicolae Tudor: GDToma, eu nu trag de un capat sa ajung la doctrina, ci am renuntat temporar la mii de idei intelegand sa ma bat doar pentru una, in speranta construirii unei punti intre orietarile politice antisistem. In cazul in care acest prim si ultim punct de vedere nu va deveni punct de program comun, eu imi vad de ale mele. Apoi, pe AGA eu sunt acasa, nu e drept sa va enervati ca ma intalniti aici, eventual diversificati-va discursul sa-l faceti mai placut. spuneti:"în van vor avea ţăranii pământurile sub stăpânirea lor, atâta vreme cât politica economică a României face ce face" Ce legatura are "politica economica" aici? a, inteleg, dv vreti sa munciti 4 ore pe zi si prostii de tarani sa va invite pe gratis cu bunatati! Cultivati-vi-le singur! Vorbeam de efortul pentru o paine. In acest caz facem un schimb de marfa: ce produceti dv in 2 luni schimbam cu ce produc eu, taranul, in 2 luni!
"Am arătat cu altă ocazie, dar nu aţi luat aminte", adica nu mi-am bagat mintile-n cap? dar dumneata ti le-ai bagat cand eu ti-am repetat in atatea randuri adevarul meu? (aci am facut un exercitiu de politete-impolitete, sa simtiti ce am simtit eu citind comentariul domnului Rosca). Imi tot repetati povestea cu regionalizarea, si insistati ca e drept cu resursele s.a., s.a. Incercati sa va desenati ideile si-o sa descoperiti ca e o grozavie ce ganditi. adica dv ii dati inainte cu asta, nu eu. acum vad ca ati ajuns la ideea ca oamenii ar avea dreptul la dividende din exploatarea resurselor. Frumos! si n-ar trebui un referendum sa stabilim daca lasam sau nu banii statului sa faca... "oportunitati" pentru tarani, adica sa devina "motivaţi" si sa se "dezvolte"? Dar... ce sa se dezvolte, domnule? cine v-a bagat in cap prostia asta ca trebuie sa fie economie si trebuie sa ne dezvoltam, cand mai ieri spuneati ca e normal sa muncim 4 ore si sa ne ocupam de pasiuni? Aveti o mentalitate a muncii prost inteleasa, adica va place sa-i puneti pe altii in jug si dv sa-i cam comandati, fiindca aveti nistye fumuri pe la nas. Si adaugatica industria absoarbe "proletariat". iata un cuvant jignitor care imparte oamenii in boieri si sclavi. Pai, daca impartim pamantul inseamna ca, pe pamantul lui, un om ca dv nu mai poate face tractoare? dar cum ramane cu filozofia dv prin care intelegeati ca patronul este stapan doar pe investitia sa, iar lucratorul trebuie sa aiba calitatea de partener? Cum se impaca aceasta noblete a omului, de a fi partener, cu "absorbirea proletariatului" de catre o fabrica de tractoare? nu mai citesc mai departe, ca pierd timpul, intrucat nu aveti coerenta.

Nicolae Tudor: @I.R. nu ma comparati cu basescu, ati facut-o mai grav afirmand ca m-am lasat influentat de tezele feseniste si peremiste. Pe Dl Toma l-ati repezit cand v-a cerut sa uitam trecutul... se pare ca va convin numai cei care au luat securea si sunt cu ea pe gatul comunistilor. Si va place pana la extaziere cand Dl Cojocaru va lauda ca bine mai faceti ce faceti, dar nu vedeti ridicolul posturii celui pe care-l promovati ca Presedinte. Daca romanii aveau obligativitatea votarii, prin lege, cum ne reclamam noi neimplicarea? Iata de ce, comparativ, Basescu este un bun conducator si-mi vine sa-l cred ca salva Titanicul, ceea ce dv si dl Cojocaru nu!

Ioan Rosca: Cu cit mai tare coboriti azi, va va pare rau miine. Dar pentru ca vad ca nu v-ati putut controla, ma retrag de aici, sperind ca nu veti continua si fara mine.

Scrieridotnet Wordpress... cam nervos, domnule Nicolae. Nu e bine să fii nervos. Se spune că nervii conduc la căderea părului din nas, de la subţiori şi de prin alte părţi unde părul îşi are rostul lui. Închipuiţi-că ce rău ar fi fost dacă n-am fi avut spâncene. De n-ar fi fost acestea la oameni, cum mai puteam noi depista pe acela care ne întâmpină cu figuri, când venim să spunem că şi noi gândim?
Există în popor o zicere care sună cam aşa: "eu îl trag pe pat, el se trage sub pat". Dvs. susţineţi că trebuie să li se dea ţăranilor o anumită suprafaţă de pământ. Eu susţin că tot pâmântul trebuie să fie al ţăranilor, că toate Resursele unui anume loc trebuiesc să fie proprietatea acelora care locuiesc în acel loc. Dvs. susţineţi că ţăranulului să i se dea nu ştiu cât pământ, apoi să i se întoarcă spatele, astfel ţăranul să rămână vorbind de unul singur, dat fiind că în van creşte ţăranul 10 vaci, el tot o singură vacă va mânca, în timp ce restul de 9 vaci le va ţine de expoziţie. Eu susţin că mediul urban va trebui să fie obligat la a face întâi comerţ cu mediul rural românesc, şi abia după aceea să vadă ce mai are de cumpărat de la nu ştiu care lanţ de magazine condus cine ştie de ce mafie. Şi-i normal să fie aşa. Ţăranul nu are nevoie numai de mâncare, altfel el s-ar fi limitat doar la vaca aceea despre care vorbeam anterior. Ţăranul are nevoie şi de bani pentru încă alte multe lucruri, inclusiv pentru investiţii în propria infrastructură. Căci ţara cu oameni bogaţi, productivi, va fi o ţară bogată.
Dacă aţi fi citit cu atenţie proiectul de statut al Partidului românilor de oriunde, aţi fi înţeles o chestie, anume că mediul rural ar avea mai multă putere de a decide, faţă de mediul rural, prin faptul că în orice judeţ sunt mai multe comune decât oraşe şi municipii. Or, dacă fiecare comună va avea de trimis câte doi Împuterniciţi, automat că în Parlamentul Local vor fi mai multe voci care să susţină interesele mediului rural. Intenţionat am gândit acest sistem aşa. Ştiţi de ce? Nu din porniri discriminatorii. Ci dintr-un mod de a vedea lucrurile şi pe termen lung. Să vă explic. Comunismul a distrus satul românesc, forţându-i pe ţărani la a emigra, la a îngroşa rândurile proletariatului şi/sau, mai rău, la a îngroşa clasele parazitare. Acestea, la rândul lor, au mai avut încă un efect negativ, anume: aglomerările urbane. Sistemul gândit de mine este conceput tocmai ţinând cont şi de chestiunile arătate. În situaţia în care se află România, mediul rural reprezintă Resursele cele mai generoase şi inepuizabile, de la care Ţara ar putea porni către o reaşezare a lucrurilor pe făgaşul normal. Făcând din mediul rural un spaţiu cu multe oportunităţi, fără niciun dubiu că imediat se va întâmpla inversul efectelor generate de comunism. Se va întâmplă, adică, o emigrare a celor de la oraş, în mediul rural. Astfel încet, încet, mediile urban şi rural vor începe să se echilibreze unele cu altele. Mediile urbane să cunoască o relaxare, mediile rurale să cunoască o orăşenizare de manieră că, dacă sistemul gândit de mine ar fi pus în practic cu toată seriozitatea, în câţiva ani faţa României ar fi schimbată complet în bine, în modernitate şi civilizaţie.
Chestiunea obligativităţii de a nu munci mai mult de 4 ore pe zi, patru zile pe săptămână, are şi ea rostul ei. Se referă la munca subordonată, în special la munca de fabrică. Din cât am studiat eu istorie şi economie, am înţeles un lucru: o societate va fi cu atât mai funcţionabilă în sensurile bune ale cuvântului, cu cât ea se va baza nu pe întreprinderi mamut, ci pe inţiative personale, de familie, de grupuri mici de persoane individuale sau familii. Colectivizările nu sunt bune. Dar sunt bune asocierile în care, totuşi, fiecare asociat să fie independent, să aibă propriile drepturi şi obligaţii. Însă, când este vorba de activităţile cuiva pe care le desfăşoară, cum am spus, autonom, chiar şi dacă în cadrul unei asociaţii, legea nu poată să impună un anume program aceluia. Şi dacă legea nu poate să impună un anume program aceluia, automat că nu poate nici să spună: lucrezi doar 4 ore pe zi, 4 zile pe săptămână! În agricultură, de exemplu, nu e că se munceşte zilnic atâtea ore. Sunt zile când poţi să nu faci nimic. Sunt zile când trebuie să bagi ca MIG-u'. În domeniul lucrului autonom, legea poate stabili o anumită dimensiune a câmpului de activitate, în maniera de a lăsa şi altora câmp de activitate. Că, nu-i aşa? Toţi trebuie să trăim. Plus de asta, a-i face program, sau a obliga la a avea activitate atâtea ore, pe cineva care îşi are propria activitate, este o eroare pe care o văd des în sistemul actual de societate. Anume: de răsucire a sensurilor, astfel că un drept, devine, de fapt, o obligaţie. Să vă dau un exemplu. A fi apărat de un avocat, într-un proces, este un drept. Dar, excluzând posibilitatea de a te apăra personal într-un proces, şi condiţionând dreptul tău de a te apăra, nealternativ de dreptul de a avea un avocat, ei bine, dreptul la un avocat, iată, s-a întors în a fi, de fapt, un abuz.
Fumuri în nas, să ştiţi că am. Tocmai fumez o ţigară, că fumez mult. Iar chestiunea absorbţiei de proletariat în maniera - da' ce bine-ar fi de s-ar întâmpla! - că, de la un anume moment, va fi lipsă de mână de lucru, ar constrânge Cererea de mână de lucru, să crească preţul oferit în schimb, să îmbunătăţească condiţiile de muncă. Muncitorul va trebui să aibă dreptul de a fi partener Ofertant al Mărfii sale (Munca) pe picior de egalitate cu angajatorul, atfel încât să câştige mai mult decât angajatorul.

Nicolae Tudor
Ce spuneti dv nu este ceva nou. In momentul de fata pamantul il au taranii. Problema este ca doar o parte din tarani. Eu spuneam sa impartim pamantul tuturor fiintelor umane, nu doar tananilor. Iar dv lasati orasenii fara posibilitate de supravietuire, ii lasati la mana celor care n-au probleme cu existenta fizica. Sesizati bine ca se poate face un echilibru daca va scadea forta de munca incat angajatorii vor plati mai bine si vor crea conditii. Dar vecinul meu de la 4 tot sluga va fi si nu partener cu cineva. Concluzia este ca dv nu oferiti o solutie oamenilor saraci. Ba mai mult, sunteti ingrijorat ca ce va face taranul cu 7 vaci, cand lui ii este suficienta una? Va creste doar una, de ce sa produca mai mult decat are el nevoie? Oricum agricultura ofera unui gospodar mai mult decat poate consuma, iar acel acel surplus, doar acela va fi obiect de schimb cu surplusul altor producatori. Eventual da doctorului, sa-l ingrijeasca, plateste cu varza si cartofi medicamentele, da nuci si tuica politaiului, lapte de capra invatatorului... Popii ii da un covrig si un mar, sa fie de sufletul mortilor... De ce considerati dv obligatorie activitatea comerciala inte oameni, respectiv circulatia banului? Cum ramane cu exploatarea omului, cu dreptul sau de a avea, prin nastere, o bucatica de pamant? Negandindu-va la aceste probleme sau neluandu-le in calcul, nu faceti altceva decat sa aveti idei de-a valma cu toti ceilalti care emit programe politice. Credeti ca eu nu stiu acestea, ca nu le-as fi putut intocmi? Am citit si eu destule carti la viata mea. Astept in continuare de la dv. solutii pentru eliminarea definitiva a saraciei planetare si a exploatarii omului de catre om. Biblia o ofera pe cea pe care o sustin eu, dar poate aveti dv alta, si atunci ma inscriu in partidul dv.

Nicolae Chiperi
Imi cer scuze ca intervin... nu-stiu ce vrea sa faca prietenul meu Nicolae ...dar eu stiu un lucru ...fara sa laud pe cineva, fiindca in viata totul e''perfectibil'' si de acest lucru iti dai seama lucrind cu oamenii. eu gasesc ''programul''de proiect, pe care l-am copiat, f.bun si aplicabil ca si tezele de restrucurare ale tarii...Trebuie perseverenta in  aplicarea lui respectind legile in vigoare si implicind cei pentru care sint facute. aplicarea lor ar revolutiona dezvoltarea Romaniei, insasi de la temelia statului, aplicind descentralizarea si agreind autonomia locala. In acest proiect major trebuie atrase masele de la tara si orasele mici!!! ....trebuie facut un inceput!! .....subscriu comentariului...care este pertinent si la obiect!!....Doamne ajuta!

Nicolae Tudor
@ Nicolae Chiperi:pe sistemul actual programul are putin nerv, dar nu rezolva saracia. Aci dv nu sesizati o nuanta, e drept cam abstracta: credeti, probabil, ca saracia este problema fiecaruia si nu a conducatorilor comunitatii. Eventual, cel mult sustineti ca acestia ar trebui intotdeauna impinsi de la spate sau in suturi sa mature strazile si sa care hardaiele cu mizerie fiindca, nu-i asa? chiar si-n trib prostii tot prosti erau! Nu, domnule, azi avem destula evolutie incat sa manifestam responsabilitate pentru semenii nostri, chiar daca acestia, luati unul cate unul, nu merita nici sa traiasca. Cum am mai spus, eu am facut pictura pe sticla si am ajuns numarul 1 in Japonia. Un concurent de-al meu a innebunit (mi-au povestit muncitorii lui) plimbandu-se toata ziua prin birou intrebandu-se toata ziua, cu voce tare: cum face Nicolae?! Ei, bine, inainte a cere unui om munca si calitate, eu inteleg sa-i ofer conditiile tehnice maxime de lucru si baza de date informatice. Apoi ii arat eu cum se face, ii explic pe intelesul lui pana sunt sigur ca a priceput, am rabdare cu el pana invata, nu-l umilesc facandu-l prost, ii iert neputinta si ii dau curaj facandu-ma singur, in fata celorlalti, mai nepriceput decat el, decat oricare, dar stiind ca nu pierd nimic din ce sunt, ci voi deveni, astfel, o legenda prin distanta pe care o simte fiecare, dintre cel ce el este si nicolae tudor. Eu stiu sa fac din munca grea o sarbatoare, dar stiu sa conduc doar desteptii si prostii, cu mediocrii o dau totdeauna in bara. Si stiti de ce? pentru ca ei nu au idei personale si se iau cand dupa unul, cand dupa altul. Pentru a disparea saracia planetara trebuie ca domnii, invatati sa aiba totul fara sa faca nimic, sa-i dea saracului ceea de Dumnezeu a dat tuturor- pamantul. Apoi progresul tehnic al stiintei si al informaticii sa fie puse si in slujba saracului, incat sa ajunga repede la acel echilibru cand nu duce lipsa de nimic, chiar stand degeaba, fiindca Dumnezeu lucreaza neincetat pentru om. Numai de la aceasta baza este loc de orice idee, de orice organizare, de orice frumusete pe pamant.

Nicolae Chiperi
Nicolae, esti preietenul meu deoarece am observat ca nu executi orbeste orice lucru. facind comparatie, cu altii, pe care nu-i mai numesc, si chiar eu mi-am calcat pe inima lasind de la mine, numai sa nu creez ura si dezbinare. Am citit tezele dl.Toma,...si proiectul de miscare, partid, cum s-o putea, in principiu fiind de acord. Aceste este un proiect de avengura, care necesita fortele unei MISCARI nationale -un partid fiind prea mic si populatia nu mai are incredere in partide. Eu, si cu cine vor voi, am sa incerc sa demarez acest proiect. voi incerca . sa fiu sanatos, care sanatate iti urez si tie si sa vedem evenimentele politice ce ne mai aduc nou.??...daca vrei mentinem legatura si ne mai sfatuim. Totul se face cu oameni!!

Scrieridotnet Wordpress
Stimate domnule Nicolae,
în chestiunea înscrisului dvs. în partidul meu, ceea ce am spus domnului Marian, este valabil şi pentru dvs. Eu îmi fac datoria pe care mi-am asumat-o pentru că sunt român, şi-i normal să vreau binele românilor. Rămâne în continuare altor români de a-şi asuma datorii în direcţia trebuincioasă. Dvs. puteţi fi unul, domnul Marian şi alţii. În a face partidul, în acţiona pentru ceea ce este necesar.
Evocarea ăleia zisă Biblie, îmi face scârbă. Pachetul ăsta de mărunţişuri dăunătoare cred că, mai devreme sau mai târziu, va trebui interzis, va trebui pus în rând cu propaganda nazistă. Iar dvs., domnule Nicolae, sunteţi lamentabil, devreme ce aţi îmbătrânit, şi aţi îmbătrânit degeaba, că n-aţi înţeles un lucru fundamental, anume că Răul din lume este cauzat în mare parte tocmai de existenţa/prezenţa religiilor. În spatele crizei actuale, cine credeţi că stau? Ei, Oamenii de Religie. Acele multinaţionale sunt ale lor, conduse din umbră de ei. BOR posedă în prezent bogăţii mai ceva decât se spune că avea ăla zis Solomon. Şi dvs. veniţi să-mi spuneţi că o societate bazată pe troc ne trebuie. Duceţi-vă la poponari şi spuneţi-le chestia asta. Veţi vedea că vor strâmba de nas. Păi, da, că paraziţilor ăştia bani le trebuie, nu covrigul şi mărul dvs., domnule - pe acestea popa or să vi le dea de cap.
Comerţul, stimate domn Nicolae, este una din cauza esenţială ce a condus şi conduce omenirea la războaie. Mă şi mir cum de puteţi să credeţi că ar fi posibil o lume perfectă. O lume în care dvs. credeţi că 6 miliarde de oameni ar putea să trăiască din faptul că au o vacă şi o capră. Nu, stimate domn, acestea sunt prostii, iertaţi-mă că v-o spun. Iar faptul că vă declaraţi mare idolatru, explică bine incapacitatea dvs. de a distinge între bine, şi rău. Până la a gândi dacă şi cum s-ar putea face o lume perfectă, haideţi să vedem lumea noastră aşa strâmbă cum e ea, şi să căutăm soluţii s-o mai îndreptăm. Soluţii în funcţie strict de realităţile pe care le avem, bazate pe obiectivitate şi lucruri practice. Gândiţi cum gândesc eu, şi veţi vedea că este nevoie de legi drepte, de egalitate de şanse, de muncă, de chibzuinţă şi, bineînţeles, de comerţ. Un comerţ pus la punct în maniera de a nu genera abuzuri. Căci aceste abuzuri, i-a forţat comeţul pe oameni la războaie. Cu legi gândite înţelept, orice lucru poate fi convertit să fie util societăţii (este şi motivul pentru care nu sunt adeptul interzicerii religiilor, deşi le dispreţuiesc - este suficient să nu existe religii privilegiate, şi-ar fi suficient să fie văzute de legi ca şi Agenţi Economici, că în rest...)

Nicolae Tudor
Este problema dv cu BOR. Pentru mine sunt importante ideile, iar Biblia, ca idee, spune ca nu e drept ca un om sa munceasca altui om. Am citit asta si rezonez deplin cu acest concept. Dv l-ati completat frumos: un om trebuie sa munceasca altuia doar ca partener. Credeam, asadar, ca semanam perfect. Acum dumneavoastra ziceti ca noi trebuie sa luam lumea asa cum e si s-o corectam cat putem. Asta imi spun securistii de cativa ani si asta vad ca vor toate partidele. Daca eram tanar, puteam sa ma incant. De exemplu, fiindca am la 10 m de casa Zidul lui Marghiloman -o frumusete lasata in paragina-, puteam sa fiu entuziasmat ca aduc frumosul in lume invitand fotografii din judet si din tara sa expunem de-a lungul lui, iar lucrarile cele mai valoroase sa le cedam Zidului, facandu-l un loc de pelerinaj turistic. Dar sunt prea batran sa mai ma joc. Plus de asta cred sincer ca sunt si prea profund pentru a accepta superficialitatile care va preocupa pe dv. Pentru mine viata inseamna totul sau nimic, ceea ce, dupa Murphy, inseamna chiar nimic, dar nu ma sperii. Si-mi zic asa de ani si ani pana am inteles ceva, ce dv nu veti avea niciodata acces sa intelegetii. Este vorba despre Dumnezeu. Adica o entitate suprema care a creat lumea si a carei creatie sunt. M-am intrebat daca Dumnezeu permite ca lumea sa se cladeasca asa stramb si de ce nu face ceva? M-am pus in locul Lui si am inteles deodata ca nu poate sa schimbe lumea pentru ca nu El a strambat-o, ci omul. Iar daca exista o posibilitate, 1 singura din nu stiu cate miliarde, aceea tot de la un om trebuie sa vina. Dumnezeu l-a trimis pe Iisus sa ne spuna ca nu conteaza suferinta, ca omul poate avea totul prin credinta. Dar noi continuam sa construim stramb, chiar nici sa ascultam invatatura. Am avut o revelatie cand, datorita unor previziuni, am aflat ca va mai apare un salvator al omenirii, si, copilareste, m-am intrebat: n-oi fi eu acela? Mi-am cercetat viata, paralel cu postura de Dumnezeu, si mi s-a parut ca-i bine ca Dumnezeu sa incerce schimbarea lumii ridicand un altfel de om, de la cea mai joasa treapta a vietuirii. De ce? Pentru ca numai cine traieste si sufera alaturi de toata suflarea cea inlacrimata poate intelege si poate sa gaseasca un raspuns sau o solutie. Mi-am zis ca nu eu sunt Dumnezeu (chiar daca am avut de multe ori senzatia ca oamenii care ma inconjurau ma vedeau astfel) si nu sunt, nu am cum sa fiu. Dar am obligatia macar sa apar saracii din mijlocul carora m-am desprins - aceiasi pe care ii vindeca Iisus de boli-, macar atata sa fac pentru fiinta umana, s-o apar indiferent cat o veti acuza dv sau oricine altcineva. Am avut avantajul, copilarind izolat si fara sansa unei educatii cel putin normale, sa ma educ singur invatand de la natura si din cartile pe care le-am citit. Acestea mi-au dat frumoasa inocenta pe care o am fiindca in toate cartile raul este totdeauna biruit. Viata reala de mai tarziu m-a izbit crunt aratandu-mi-se altfel, pe dos chiar, dar eu, si fire poetica, m-am incapatanat sa cred ca exista bine si acesta poate sa invinga raul. in ultima mea poezie, pe care dv mi-ati negat-o, am un vers care m-a racorit mult scriindu-l ("as putea rasturna rafturi cu carti"). Da, cartile se pare ca n-au invatat oamenii care le-au citit ce m-au invatat sigur pe mine. Adevarul spus de Isaia ca Dumnezeu va face pana la urma paradisul pe Pamant m-a facut sa vreau sa-l fac eu, sa-l facem noi, oamenii saraci, fiindca El nu va veni sa ne faca un dar, ci sa ne salveze. Am putea sa indreptam noi, oamenii, ceea ce singuri am stricat, am putea incepe sa construim lumea perfecta de la un capat si sa facem cat vom putea. Iar Dumnezeu se va bucura ca ii vom lua munca din mana, il vom ajuta si se va bucura ca nu am fost prosti pana la infinit. De aceea, ideea de a gandi o lume perfecta, pentru mine, a devenit o ambitie si nu ma intereseaza de fel carpirea acestei nenorociri in care sunt nevoit sa respir. Daca lumea inchipuita astfel nu va convinge niste semeni sa ma urmeze, pot ajunge la judecata divina cu fruntea sus, fara sa-mi fie rusine. Dumnezeu va vedea ca am vrut sa fac, dar n-am putut singur, mai aveam nevoie de niste oameni, cum intelept zice Dl Chiperi. Nu-mi luati dreptul de a visa o lume reala, chiar imi place ca sunt singurul, fiindca scriitorii viseaza lumi cu desavarsire imposibile. A mea poate fi posibila din cauza marelui adevar, care este o mare simplitate. Ani multi m-am gandit la aceasta dreptate planetara facuta omului prin improprietarire cu pamant si ma crispam cand ma izbeam de pumnul oamenilor indreptat zdrobitor spre cel sarac, credeam ca sunt prost sau nebun. Dar intr-o zi am citit Biblia si am vazut ca ce gandeam eu era gandit si scris acolo de mii de ani. De atunci sunt usurat si nu doar fiindca stiu sigur ca nu sunt nebun.

Scrieridotnet Wordpress
... stimate domnule Nicolae,
BOR nu este problema mea, ci este una din marile probleme ale României, în egală măsură cum ortodoxismul, în general, este una din marile probleme ale ţărilor balcanice. Ortodoxismul însemnând perpetuarea unei fantome, anume exercitarea puterii unui fost imperiu, ce tânjeşte încă la o reînviere (Imperiul Bizantin). Românii, de fapt, mare lucru în comun cu aşazisul creştinism tradiţional, nu au. Adevăratele tradiţii ale românilor au fost şterse de această schizofrenie aşazis ortodoxism, pentru că să fie pus în loc, o dublură la diversele forme de autoritate ce au subjugat şi încă îi subjugă pe români. Religiile în general reprezentând un cumul în concurenţă cu legile de Drept ce funcţionează la un anume moment, într-un anume spaţiu. Astfel că o comunitate, în loc să aibă disponibilitatea de a-şi limpezi sistemul juridic spre sensul uman şi just, iată, este împinsă către a se rupe de realitate, către a perpetua, a adopta, a recunoaşte, a tolera pe mai departe, falsele normalităţi/aşazise valori ce justifică autoritatea şi normele surogat impuse de exercitarea ierarhiilor clericale oarecare.
Aşazisa Biblie nu conţine idei. Conţine doar posibilităţi de a răstălmăci de maniera că, până la urmă, laptele e negru. Între aşazisa Biblie, şi acele cărţi de joc din care "specialiştii" în clarviziuni pretind că ar extrage nu ştiu ce paranormalităţi, nu e nicio diferenţă. Cum nici între aşazisa Biblie şi alte murdării de tipul acesta, alde Coranul şi restul de mărunţişuri, poreclite sfinte scripturi, nu există vreo diferenţă. O scriere, ca să poată fi considerată ca prezentând Adevăruri Universale, trebuie să fie de felul că nu se va situa pe o poziţie de antagonism, faţă de altă scriere ce ar trata acelaşi subiect, dar în moduri diverse, alcătuite în timpi şi spaţii diverse. O scriere stiinţifică, de exemplu. Să luăm cazurile celor două noţuni matematice, anume "zero" şi "Pi". Când europenii (cu vechi şi mari descoperiri de Adevăruri Universale, din câte pot să ne ofere înţelegerea matematicilor) au ajuns în Americi, mare le-a fost mirarea să vadă că şi acolo, de mii de ani, "zero" şi "Pi" erau cunoscute. Şi erau cunoscute, fără să fi existat vreo tangenţă între o cultură şi alta. Cunoaşterile acestea deci se confirmau reciproc şi nu erau antagoniste, cum sunt religiile în general, de la o comunitate la alta, de la un timp şi spaţiu la alt timp şi spaţiu.
Enunţului 1+1=2, dacă n-avem ce lucra, şi dacă, bineînţeles, asta ne va aduce lovele de la fraieri, noi putem să-i aducem răstălmăciri gârlă, astfel să ajungem la "marele nostru adevăr" că 1+1=54. Aşa se întâmplă şi cu religiile în general, şi nu cu ele, cât cu clericalismul în general. Avem pe de o parte:
1. Enunţul 1+1=2= religii/clericalism, în general, ce au subjugat şi subjugă lumea împingând-o la războaie catastrofale (să ne gândim la războiul de 100 de ani, la războiul de 30 de ani, la cruciade, la exterminarea popoarelor din Americi, la ororile Inchiziţiei, la terorismul internaţional al prezentului, la faptul că religiile/clericalismul în general au fost lucrurile ce s-au opus cel mai mult desfiinţării sclaviei şi iobăgiei, lucrurile ce s-au opus cel mai puternic Drepturilor Fundamentale al Omului;
2. Iar pe de altă parte avem enunţul 1+1=54= religii/clericalism, lucruri cu mulţi suporteri (suporteri din lipsă de alternativă, din obligaţiile pe care le impune felul societăţii dintr-un anume timp şi spaţiu, din neştiinţă, naivitate sau prostie, ori pur şi simplu din cauza unui anume profil psihologic al unuia sau altuia - spirit superficial, gregar, mistic, psihohopat), lucruri, prin urmare, care nu mai contenesc în a-şi defila pompoşenia unor cârpe înzorzonate, a unor obiecte-talisman-fetişuri (la amerindieni fetişurile astea de genul crucii, icoanelor, cărţuliilor aşazis de rugăciuni, erau numite "medicamente"). Şi o grămadă de glasuri mieroase care dau răspunsuri la orice.
Avem încă o dată 1+1=2= o ţară pe punctul de a se prăpădi. Discrepanţele sociale sunt uriaşe. Practic societatea românească este scindată în două părţi foarte vizibil distincte: o minoritate din care fac parte şi aşazişii slujitori ai idolului oarecare, o minoritate parazitară, extrem de dăunătoare, care stăpâneşte totul, inclusiv puterea de a decide asupra celorlalţi, şi o majoritate ca o turmă de ori fără păstori, sărăcită, batjocorită, asuprită, fugărită din propria ei ţară. Justiţia este la pământ, siguranţa cetăţeanului şi ordinea publică sunt ca şi inexistente, sistemul sanitar doar o doctrină prin care să poată fi jefuiţi românii... De protecţie socială, cred că nu mai are rost să vorbesc. Pensionarilor, după o viaţă întreagă de muncă şi de contribuţii la Stat, li se spune că sunt paraziţi, muncitorul este luat la mişto cu doi bani salariu, ţăranii au fost desfiinţaţi, copii sunt daţi la o parte, tinerii, la fel...
Şi avem varianta pereche 1+1= 54 = o neruşinată pleavă de inşi burtoşi, spătoşi, cu braţele groase, puternici de să rupă omul în două, dar care nu au niciun chef de a pune curu' la muncă. Ci trăiesc din banul orfanului, mutând, prin mizerabilă înşelăciune, hotarul văduvei, furând, prin prosteală, bucata de păine de la gura copilului, şi bătându-şi-joc de ultimele amărâte venituri ale pensionarului.
Cred că dvs., domnule Nicolae, nu sunteţi capabil să înţelegeţi un lucru. Chestiile aste care sunt date pe post de Interes Comun, nu sunt, domnule, Obiective care să se reflecte şi asupra mulţimii. Citeam mai înainte pe una care spunea ceva de genul: români, să ne unim ca să apărăm valorile neamului... Nu există valori ale neamului. Nu există încă. Şi, ştiţi de ce nu există încă valori ale neamului românesc? Vă răspund. Acele aşazise valori ale neamului românesc sunt doar nişte vaci, domnule, pe care le mulg la greu ăia care fac structuri mafiote, pivotate de aceste demagogii zise valori româneşti. Ştiţi ce-ar însemna o valoare românească? Ar însemna legea care ar stabili că cetăţeanul are dreptul să se apere singur într-un proces civil sau penal. Sau legea care ar stabili că eu, în satul meu, sunt stăpân, împreună cu restul de săteni, peste tot ce se află în satul meu. Acestea sunt, domnule Nicolae, Valori, care să-şi merite majuscula, şi pentru care satul întreg să fie dispus oricând la a se răscula cu arma, pentru a le apăra. Nu vrăjeală, domnule, gen credinţă, tradiţii, cultură, artă etc. Acestea nu fac decât să atragă pe unii şi pe alţii către a fi suporterii unora şi altora. Spune cineva că aşazisa cercetare românească este normal să fie un obiectiv comun? Poveşti, domnule! Ce a realizat în ultimii 22 de ani aşazisa cercetare românească? Şi, dacă a realizat, ce beneficii a avut Poporul Român? Este sau poate fi Obiectiv Comun un lucru, dar numai şi numai dacă acel lucru răspunde unor necesităţi de care nimeni nu se poate dispensa. Cum ar fi Justiţie, şcoală, sănătate şi altele. Nu gargară, domnule. De gargară lumea dă pe dinafară deja. Şi dă pe dinafară tocmai pentru că paraziţii sociali ce trăiesc în huzur, asuprind pe alţii, înnăbuşă dezvoltarea lucrurilor de maniera să fie satisfăcute în mod corespunzător necesităţile indispensabile. Românii, către o Unitate bazată pe Valori adevărate, în sensul pe care l-am arătat, să se îndrepte! De idoli, de poezici şi de fotbal n-are decât fiecare să se ocupe pe banii lui, în viaţa lui privată

Nicolae Chiperi
NU pot sa ma abtin,...cu scuzele de rigoare,..sa nu dau dreptate 100%, la tot ce a postat dl.Toma, ...care are o judecata la rece si obiectiva asupra mentalitatilor poporului roman si cauzelor obiective , la situatia in care am ajuns.NU putem iesii din aceasta criza ''spirituala'',...lasind la o parte, toate mentalitatile gresite,..care dea lungul timpului, am fost indoctrinati,....si tot de-a lungul timpului,...nu am reusit sa ne ridicam la notiunea de OM, pe care nu am auzit, sa le provaduiasca,...decit in cazuri rare de patriotism de mari manahi,..care erau decuplati de BOR. SA ridici un popor , trebuie sa-i dai notiunea ca el este stapin, in satul sau comuna lui,...pe toate bogatiile aferente localitatii lui,...si nu il conduce, sau veniturile sa-i fie luate de structuri, care nu are treaba cu localitatea lui. Secretul succesului,...pentru o viata mai buna,...este autonomia locala,..si decuplarea de la aceste structuri parazitare,..de care omul ,cetateanul, nu are nevoie, pentru a putea trai decent.

Nicolae Tudor
Ma bucur ca v-ati descarcat energiile scriind un astfel de comentariu. Eu cunosteam acestea de pe situl dv.  Parerea mea este ca fara Dumnezeu nu se poate, ramanem simple animale. Cumai calea via Dumnezeu este aducatoare de fericire. Rugaciunea chiar ne vindeca! Dumnezeu este necesar in perioada astampararii foamei si mai ales dupa aceea. Biblia, dincolo de instrumentul de tortura al preotilor, este o carte filozofica. Eu am gasit in ea un concept despre lume si viata, concept pe care nu l-a preluat nici un alt invatat sau politician al lumii. Probabil fiindca nu au iubit indeajuns omul pentru a-i da de la ei ce aveau in plus si i se cuvenea. Combateti bine, iata cineva va da dreptate 100%! sunteti un remarcabil politician fiindca evitati intrebarile si aruncati la inaintare cuvintele mari. Pana la urma ce se intampla cu saracii lumii si cu exploatarea, puteti sa-mi raspundeti? Propuneti cumva sa transformam satele Romaniei in triburi si sa fim comunitati fara Dumnezeu?

Scrieridotnet Wordpress
... stimate domnule Nicolae,
aţi mai aruncat nişte pietre în baltă, şi, iată, nu zece deştepţi, ci un deştept prost (că-şi consumă creierii cu a arăta ceea ce este de atins cu mâna) încearcă să le scoată afară, pentru a vi le da, eventual, de cap. Să o luăm metodic, aşa, vr'o trei fire, ca la grădiniţă, prin urmare:
1. Ziceţi dvs.:
- Parerea mea este ca fara Dumnezeu nu se poate, ramanem simple animale. Numai calea via Dumnezeu este aducatoare de fericire. Rugaciunea chiar ne vindeca! Dumnezeu este necesar in perioada astampararii foamei si mai ales dupa aceea.
O părere total greşită. Dvs. confundaţi Ideea de Dumnezeu, cu idolatriile. Clerul de orice sorginte a fost/este mereu o plagă pentru umanitate, bazată pe idolatrii, nu de dragul idolatriilor, cât cauză efectelor pe care le generează ele. E o chestie ce ţine de psihologia oamenilor în general. În armată, inferiorul trebuie să stea smirnă în poziţia de drepţi, în faţa superiorului. Şi, ştiţi de ce? Pentru că acei ce au pus la punct doctrina militară care este fundamentată pe disciplină, au înţeles un lucru, anume: inferiorul trebuie să fie pus în condiţia de a fi inhibat de şi în prezenţa superiorului (astfel că superiorul care poate fi o nulitate, în faţa aceluia inhibat de obligatorietatea diverselor atitudini pe care trebuie să le execute, superiorul deci câştigă prestanţă, autoritate). Clericalismul şi idolatriile procedează de o mie de ori mai parşiv. Îi ţine pe oameni nu numai inhibaţi, ci le dă lucruri de făcut care să le ocupe mintea şi timpul de a mai gândi (aşazisele rugăciuni, canoane în general) îi ţine pe oameni terorizaţi cu tot felul de ameninţări, şi le dă, în schimb, speranţe fabricate în maniera numai bună să genereze umilinţă, resemnare şi supunere. Se urmăreşte, adică, dresajul. Se urmăreşte, adică, ţinerea Omului în condiţia de animal domestic (aidoma câinelui devotat care deşi este lovit de stăpânul său, el, totuşi, vine să-i lingă mâinile). Dacă stăm să ne uităm în istorie, observăm că într-un timp şi spaţiu, cu cât aşazisa credinţă este mai pătrunzătoare în viaţa privată a persoanelor unei societăţi, cu atăt mai mult dispreţul faţă de Om şi viaţă, şi lipsa ideilor de demnitate, libertate, gândire proprie, dorinţe şi interese proprii, sunt mai mari, şi, de asemenea, abuzurile aşazişilor slujitori ai lui Dumnezeu vor fi mai mari, până la crime împotriva umanităţii.
Din punctul de vedere al omului golit de personalitate, prin intermediul sindromului social arătat, dresajul acesta s-ar putea să fie un echivalent al fericirii. Este, însă, doar o teorie. Este greu, poate şi dificil de stabilit ce se află în mintea apartenenţilor la o societate anulată din puncul de vedere al personalităţilor fiecărui individ. Oamenii ştiu foarte bine să se şi prefacă. Comunismul, de exemplu, îmi probează afirmaţia. Ai fi zis, înainte de Lovitura de Stat, că toţi românii sunt beţi de iubire pentru partid şi conducător. Vedeţi? Ţine de natura oamenilor în general a se adapta.
Eu, stimate domnule Nicolae, sunt un om ce a călătorit mult prin lume. Şi am cunoscut nu numai foamea, ci şi frigul, şi stoarcerea ultimei puteri din tine, nesiguranţa şi zădărnicia. În astfel de clipe oamenii reacţionează diferit. Am văzut, să ştiţi, oameni în astfel de clipe izbicnind în rugăciuni. Şi acei oameni erau deja oameni sortiţi pierderii. Alţii, dimpotrivă. Numai la a-şi ocupa mintea cu prostii mistice, n-au chef a se deda. Ci, dur, mecanic, scurt şi obiectiv, vor analiza situaţia, vor căuta soluţii, chiar dacă şi acestea, iluzii, dar le va da puterea să meargă înainte. Asta nu pot să înţeleagă, oamenii. Că lucrurile ori te omoară, ori sunt trecătoare. Şi dacă sunt lucruri care nu te omoară, a rămâne pe loc, a rămâne fără să faci nimic, tocmai acestea te vor omorâ.
2. Aşazisa Biblie, nu e, domnule o carte filozofică. Este doar un cumul de evenimente din istoria Poporului Evreu, evenimente, apoi, descrise în moduri de maniera că au devenit fabulaţii. Tocmai aceste fabulaţii stau la baza răstălmăcirilor, dat fiind că dacă e să lucrăm cu ambiguităţi, acestora le putem formula sensurile pe care le vrem. Aşazisul Noul Testament, la rândul său, este un cumul de repetate speculaţii avându-l ca pivot pe Isus, şi total contrare învăţăturilor lui Isus.
3. Aşazisa Biblie nu conţine niciun concept despre lume şi viaţă. Teismul este cu totul altceva decât religiile în general, şi a fost gândit cu mult timp înainte de aşazisa Biblie. Comunismul, de exemplu, eu îl văd ca o religie abuzând de Materialism, la fel cum aşazisa Biblie abuzează de Teism.
4. A fi politician a cam rămas tot ceea ce a fost dintotdeauna, adică un Stăpân. Şi asta cauzat tocmai de religiozitatea la care sunt împinşi oamenii. Valenţele acestea care vin să se adauge lucrurilor, de maniera că intimidează, inhibă, face să se şteargă sensul firesc al faptului că politicianul este sau ar trebui să fie văzut exact cum este. Adică un lucrător al unei societăţi. Dar el încetează a mai fi un simplu lucrător, când societăţilor li se dau Obiective Comune din care Poporul se alege doar cu vorbe exaltante gen cultura şi arta patriei, sportul românesc, credinţa şi tradiţiile ţării - intervine aici acea separare în sacru şi profan, adică inhibarea despre care am vorbit, şi, automat, transformarea părţii inhibate în turmă de păstorit (nu de slujit).
5. În chestiunea iubirii mult cântate dintre oameni, hai să fim serioşi! Ar fi important să existe respect între oameni. Iubirea e altă treabă. Nu facem decât să o ducem şi pe aceasta în derizoriu, cu declaraţii din astea mincinoase.
6. Problema sărăciei din lume, nu este un lucru cauzat de mine, drept pentru care dvs. să-mi răspundeţi în felul în care aţi făcut-o. Eu încerc să gândesc, după disponibilităţile mele, unele soluţii care să poată aduce diverse roade. Nu mă puteţi învinui de faptul că nu sunt un vrăjitor capabil să facă nu ştiu ce miracole.
7. Eu nu propun să fim comunităţi fără Dumnezeu. Dar, pentru dvs., acei popi ce parazitează satele, sunt Dumnezeu? Eu susţin doar că paraziţii trebuie să fie autosuficienţi, să nu mai stea, adică, pe bugetele Ţării (ca în SUA).

Mocanu Cezar
Foarte adevarat! Religia a reusit sa supuna masele prin frica si sentimentul de vinovatie... Omul a fost apoi liber sa-si creeze proprii demoni... Spunea cineva la un moment dat: Biserica a facut din crestinism cam ce-a facut Becali din Steaua!

Daniel Tomozei
Daca vreti sa vedeti ADEVARATA FATA a BOR cititi cartea "Mantuirea dupa cumplita ratacire", autor "securistul" Pavel Corut. Autorul aduce dovezi cutremuratoare despre "dreapta credinta" si "Sfanta scriptura".

Cornel Micut
"Religia ? O fraza de dansii inventata. / Ca cu a ei putere sa va aplece-n jug ! " - Mihai Eminescu - Imparat si Proletar. / Iar il pomenim pe Corut inaintea lui Eminescu ..... Avand in vedere timpul in care a trait, afirmatia lui Eminescu este infinit mai valoroasa. Pe atunci era f putini cei care intelegeau asta si si mai putini cei care aveau curajul sa o spuna deschis .

Nicolae Tudor:
Cred ca-mi insultati inteligenta, putina pe care o am, daca ma luati cu povesti de acum 100 de ani. Ori nu sunteti la curent cu rezultatele stiintifice ale contemporaneitatii! Dv nu sunteti impotriva lui Dumnezeu, ci impotriva popilor si bisericilor, ceea ce pot agrea pana la un punct. Si anume ca religiile, compuse din oameni genetic pacatosi, gresesc fiecare fiindca declama ca se afla in posesia adevarului absolut.Dar si dv, atacandu-le, comiteti acelasi delict. Nu luati in considerare ca fiinta umana are dreptul de a alege. Iar alegerile, oricare ar fi ele, au la baza credinta in ceva care le face bine. Ca unii cred ca Dumnezeu da ploaia si fulgerul iar stiinta a demonstrat ca este un fenomen fizico-chimic, iar dv si multi altii stiu asta, nu va da dreptul sa radeti sau sa minimalizati credinta acestora in Dumnezeu. Fiindca aceeasi stiinta a demonstrat recent ca, prin credinta, numai prin credinta, ca prima forma de evolutie spirituala, omul poate avea parte de inexplicabilele minuni. Astfel, omul care are o credina adevarata si profunda, acceseaza un spatiu al creierului care face posibil sa se intample fenomene conduse de alte legi decat cele cunoscute ale materiei. Astfel, un ochi pus sub lupa/microscop al carui verdict este cu certitudine orbirea, prin credinta s-a demonstrat ca posesorul, brusc, poate vedea, daca merita si a fost incercat mult timp prin chinurile grele ale suferintei. Mi se intampla si mie. Inca nu se poate explica deochiul, adica acea admiratie fata de o fiinta, dublata de o ura ascunsa si care intrece limitele iubirii. Cel atins astfel capata brusc dureri de cap, varsaturi, febra si moare daca nu i se zice "tatal nostru". Cum este posibil ca niste cuvinte, atentie: nu rostite de cel bolnav, rostite chiar fara ca acesta sa le stie! il poate readuce la viata? In cartea mea am redat o experienta cand, copiil fiind si bolnavicios, fiindca n-am avut parte de o hrana corespunzatoare, trecand cu niste capre dintr-un sat in altul, solicitat fiind de un vecin, am trecut pe langa biserica avand dureri groaznice de burtica. Aveam 6 ani, nu fusesem educat sa ma rog, stiu doar ca bunica ma inchina cand ma aseza la culcare. Eram in dreptul clopotnitei si mi-amintesc ca am spus: "Ah, ce ma doare burta!", si am privit inspre altar. Pana sa se termine gardul, durerea mi-a trecut ca si cum nici nu ar fi existat. Nu mi-am dat seama de aceasta decat spre seara, dar n-am stiut sa ma intreb, cu atat mai mult sa explic. Azi de-abia stiu ca Dumnezeu a intervenit fara sa-L rog, ca El nu a permis durerii sa ma chinuie fiindca suferisem destul, ori nu meritam durerea fiindca eram un copil pur si trebuia sa ajung undeva. Iata forme ale credintei care imi intaresc convingerea ca Dumnezeu exista. Si este nevoie de biserici, chiar daca ele fac si rau prin preaomenescul popilor, deveniti slujbasi fara credinta. Binele bisericii atarna mai greu decat ciupelile si mizeriile pe care le fac popii. Daca nu am plati biserica de la stat, nu am putea sa ne mai ingropam mortii din cauza taxelor pe care le-ar impune fiindca nu cred ca popii si-ar ingriji gradinile si ar vinde patrunjel la poarta parohiei pentru a-si cumpara odajdii sau a plati curentul electric Atunci am alege sa ardem mortii, dar si primariile cer bani. atunci am alege sa-i ingropam in curtea casei, iar cei dragi s-ar simti mai aproape de cei disparuti, insa copiii lor si generatiile urmatoare s-ar speria de micul cimitir incat s-ar imbolnavi de sperieturi sau s-ar inchide seara devreme in case, s-ar deforma astfel temperamentul  fiecaruia incat societatea ar avea nu oameni normali, ci tot mai multi ciudati, monstri chiar. Biserica este locul unde oamenii pot deveni egali prin ingenuncherea unanima la auzul aceleiasi rugaciuni. La biserica poti ajuta un sarman, poti da sigur de pomana unei maini intinse, cand, instrainarea din comunitate a facut sa nu ai cui imparti un covrig, de am ajuns sa ne impartim intre noi - paradoxal, cei care avem!- iar un vecin te poate usui sau iti arunca pomana la caini chiar in fata ta. De biserica este nevoie. Oamenii au libertatea de a alege. Sa-i lasam, asadar, sa aleaga.
Despre saracie mi-ati raspuns, si putem, linistiti, sa ne oprim aci cu discutia: "Problema sărăciei din lume, nu este un lucru cauzat de mine." Dar anomaliile create de BOR le-ati cauzat dv, de va omorati atata pentru ele? Eu inteleg, prin politica, sa indrept, dupa puterile mele, niste rele care ating fiinta umana si o fac sa sufere. Asadar nu aveti o solutie despre saracie si exploatarea omului, fiindca nu dv le-ati cauzat, dar de ce va opuneti unuia care are o solutie? Numai asa sa vorbim vorbe?

Mocanu Cezar:
 Da... De un loc consacrat rugaciunii ar fi nevoie. Si probabil ca ceea ce a devenit biserica trebuie corectat, nu distrus. Dar cred ca doar biserica o va putea face, bineinteles daca va vrea...

Ioan Rosca
Am repetat de multe ori ca nu voi formula numai eu numitorul comun al miscarii antisistem, care ar trebui sa se ridice, si ca sint constient cit de dificil va fi acest lucru, datorita diferentelor legitime de prioritati. Dar un lucru pot totusi spune, ca sa nu fac pe unii sa isi piarda timpul pe aici. Sub nici o forma nu ma intereseaza o miscare "alternativa", care nu are in platforma cercetarea jafului de tranzitie, cu confiscarile si penalizarile de rigoare, lustrarea tuturor celor responsabili de distrugerea Romaniei si eliberarea ei de aservire externa inrobitoare. Fara aceste obiective, asa-zisa miscare, nu poate fi "de eliberare" ci doar o joaca, a unor visatori care cred ca se pot cistiga batalii.... fara lupta.

Nicolae Tudor
De acord. Pe mine ma intereseaza, in plus, eliberarea saracilor de sub exploatare, asigurarea acestora a venitului de supravietuitor pana la obtinerea dreptului divin: 1 ha de pamant/persoana.

Ioan Rosca
Domnule Tudor. As dori un raspuns pe puncte:
1 Puteti sa dati ceva cuiva daca nu luati nimic de la nimeni? Puteti sa dati tuturor cite un hectar de pamint daca nu luati pamint de la nimeni?
2 Puteti sa luati, mai corect decit confiscind ce e de furat?
3 Puteti sa confiscati, fara a intimpina rezistenta?
4 Puteti sa invingeti aceasta rezistenta fara lupta?
5 Puteti sa intrati in lupta fara pregatire temeinica?

Nicolae Tudor
1. da. impartim bugetul cu prioritate asigurand venitul de supravietuitor, atata timp cat vor voi cei care au mai multa proprietate decat li se cuvine si vor voi sa plateasca pe cei care stau acasa. Altfel, isi ia fiecare partea si nimeni nu are aobligatie fata de nimeni..
2 nu putem confisca. doar legea poate sa confiste. deci trebuie reguli noi pentru justitie.
3.rezistenta? si care este treaba? adevarului nu conteaza cati oameni il sustin sau i se opun.
4: Da. eu visez o revolutie fara sa imping pe nimeni cu un deget. cum? adresandu-ma oamenilor simpli , trezindu-i si inrolandu-i astfel incat sa devina o majoritate in parlament, iar acolo sa-si impuna legile.
5. Pregatire? ce inseamna pregatire? sunt om si trebuie sa discutam problemele umane, nu cele din laboratoare sau de sub microscoape.Iar problemele vietii sunt sanatate, invatamant, aparare, adica ceea ce ne preocupa pe fiecare, indiferent cat de invatat e, in propria familie. Sa ne batem cu comunistii si clasa politica? De acord. Dar putem invata. Pe timpul lui Ceausescu cineva a intrat la "stiinte sociale" doar citind 1 an de zile ziarul "Scanteia". De acolo a invatat limbajul stufos, care, dupa un timp i s-a limpezit si a retinut apoi usor ideile, pe care a trebuit sa le sustina cu acele cuvinte specifice. Marile adevaruri sunt mari simplitati. Odata infiintat/a miscarea/alianta/partidul/, se incepe munca de formare a cadrelor si-n cateva luni un om inteligent, care azi nu stie nimic, dupa 6 luni se vabate cu cine vreti dintre cei de la televizor. Dar trebuie facuta alianta. Iar asta nu se va face pana la toamna, fiindca ne incurca baietii cu ochi albastri.

Ioan Rosca 1. Nu inteleg prea bine, poate e bine sa nu va grabiti cu raspunsul. 2 Se pare ca nu ati pierdut mult timp cu codul penal-ca sa vedeti pe ce baze se pot confsca averile obtinute infractional. Si nici cu cartile de istorie a comunismului, ca sa vedeti cum au confiscat ei ce au bagat la stat, pentru ca, apoi, sa treaca prada de la stat in propriete proprie- un lant pe care nu avem motive sa-l legitimam. Dar nu vreau sa profit ca raspundeti prea repede. Va las sa mai explicati pe puncte, inainte de a comenta. Incercati sa-mi aratati ca nu am de a face cu utopic incurabil.

Nicolae Tudor Raspund ca si cum am sta de vorba. Bugetul are 500 mld lei. 1000 lei/cetatean inseamna 24 mld lei/an din care statul recupereaza 24% tva. Avem 1200 bugetari si trebuie doar 200.000, daca vrem sa fim ca americanii, care au 1 bugetar la 100 locuitori. Bugetarii consuma 70% din bugetul tarii pe salarii. Cu 250 mld. lei ramasi statul ar trebui sa functioneze. Daca bugetarii vor lua maxim salariu mediu pe economie, iar cheltuielile lor vor insemna inca 1 salariu/bugetar. Ca si poporul traieste, cu investii cu tot, din acelasi salariu maxim mediu. Dar asta inseamna orientarea politicii catre o masa fixa: saracii. Daca vrem sa protejam pe unii, adica sa mergem tot asa promitand 1 loc de munca la 5 mil de oameni, facem un fas. Saracii, daca ne vor auzi, ne vor sustine si vom rasturna clasa politica. Cred ca am explicat destul. Sa intelegeti daca sunt utopic, ganditi-va la Germania care, in 6 luni, a integrat Germania comunista. Cand vrei sa faci treaba, o faci. Cu hotarare. Fabricile comuniste nu erau rentabile si, cum a venit un patron, cu aceiasi muncitori, fabricile au devenit rentabile. De ce? Pentru ca a venit cineva care nu a menajat pe nimeni. Buba Statului sunt bugetarii. Aveti curaj sa dati afara 1 milion de bugetari fiindca, statistic, sunt inutili? Daca nu, lasati-va de politica, fiindca nu vreti sa faceti acestei tari un bine.

Ioan Rosca
Nu cred ca bugetarii va vor sari in poale, grabiti sa-si piarda sau reduca drastic salarul, sau ca se vor arunca sa munceasca pe hectarul dv de pamint. Dar inainte de a intra in vreun detaliu, lasati putin bugetul, si raspundeti la cele 5 puncte, in relatie cu hectarul pe care vreti sa-l distribuiti

Nicolae Tudor
Daca lumea a fost strambata in mii de ani, este absurd s-o indreptam in cativa. Dar nu este gresit sa ne exprimam vointa aceasta, sa cerem sprijinul si sa facem cat vom putea. Daca exista suficient pamant in tara, inseamna ca putem sa-l dam, cu conditia ca oamenii sa nu-si schimbe masiv locatiile actuale. Astfel, patronul fabricii de tractoare sa-si poata stabili proprietatea pe locul unde este situata fabrica. Iar daca terenul este mai mare, poate solicita dintre rude sa i se asocieze cu terenul, pana il ocupa. Retrocedarea terenului se poate face prin 2 cai: prin lege sau cumparand terenul care este de vanzare si improprietarind pe cei mai saraci oameni, daca isi exprima dorinta de a-l munci. Dandu-le acestor oameni pamantul si ajutandu-i, ei devin ai nostri pe vecie, fiindca nu-i jignim, nu le cerem, ci le dam si ii salvam de la saracie. Cu hectarele lu' becali, rezolvam niste cazuri. Facand aceasta dreptate saracilor, care sunt peste 50% din popor si ajungand ca acestia sa ne cunoasca, daca suntem unul si unul, vor avea o mare incredere in noi. Candidand, la inceput fiind mai putini in Parlament, dar putem conditiona guvernele, cum fac ungurii, impunandu-le legi. La inceput cerand ca aceia care detin proprietati mai mari de 2 ha/persoana sa fie nevoiti sa asigure din banii lor venitul de supravietuitor unei familii sarace, peste ce plateste impozit statului. In aceste conditii multi ar putea sa-l cedeze singuri. Numai detinand majoritatea in parlament putem impune impartirea definitiva a pamantului. Aceasta este o lupta, o lupta lunga si grea.
In conditiile in care fiecare revoltat/indignat este dispus sa construiasca o forta antisistem, este constructiv sa punem cap la cap nemultumrile, constienti fiind ca nu poti cere unui luptator ca tine sa lupte doar pentru ce vrei tu, fiindca el se va opune dorintelor tale. Problema fortei antistem nu poate fi decat limita prin care arata cat de departe vrea sa se ajunga, si este posibil ca ceea ce spun eu sa fie prea periculos sau prea indepartat, ca tinta de atins. Dar eu va propun un lucru nou care poate aduce succes neasteptat: oamenii simpli. Adresati-va oamenilor simpli si acestia va vor ajuta sa va razbunati, daca asta trebuie, sa intrati sau sa iesiti in ce organism international doriti. Intoarceti-va, cu iubire, cu fata catre omul simplu si clasa politica actuala va avea intoarsa clepsidra timpului.

Ioan Rosca
Domnule Tudor, nu m-as suci atît. cum sa vă răspund fără să vă rănesc, dacă nu aş şti că sînteţi mînat de iubire…oarbă, patetică, poetică, utopică.  Dar nu am ce să fac, pentru că hoţilor de la putere le convine să poată spune că sînt contestaţi de nişte aiuriţi, cu capul în nori, lipsiţi de realism. Dacă nici cele 5 intrebări nu v-au trezit la realitate, nu cred că discuţia noastră vă e de folos. Mie îmi confirmă unele obstacole în calea rezistenţei. Alt interes nu am, caci nu voi intra in competitie. Şi eu vreau o distribuire fină a pămîntului, sînt împotriva latifundiilor. Lupt de mult ca să se dea înapoi ţăranilor ce li s-a furat după 1990. Dv vreţi, insa, să daţi fiecărui român cîte un hectar…. sau numai să se promită, ca să ne aleagă? Vreţi ca acest obiectiv să fie pus în numitorul comun al unei mişcări alternative? Deşi e absurd ? Pentru că :
- nu vreţi expropiere, ci numai improprietărire….vreţi să impărţim pamint fară a-l lua de la actualii propietari
- nu ştiţi de cît are nevoie o familie de producători agricoli pentru a trăi bine şi a avea surplus pentru troc, nu ştiţi cît pămînt arabil mai are România
- nu explicaţi cum se vor ocupa cei 100 000 de orăşeni din Buzău de suta lor de mii de hectare aflate cine ştie unde…
- nu abordaţi problema asociaţiilor agricole şi nici a văînzării pămîntului la străini
- Etc….
Intr-un episod din cartea dv. ("Duminicalii") povestiţi cum i-aţi făcut o vizită admiratului Păunescu. Cred că de acolo vi se trage. Nu aţi scăpat de intoxicarea Cintarii Romaniei. Cu scuze sincere, daca tonul meu sună
condescendent.

Nicolae Tudor
Nu m-ati inteles, dar nu mai insist. Va spun ca impartirea pamantului corespunde principiului ca "nu e normal ca un om sa munceasca altui om". Iar "asigurarea venitului e supravietuitor" au cerut indignatii de pe Wall Steet si au aceasta in programul lor politic. Daca Biblia si "Occupy" sunt "Cantarea Romaniei", eu ma retrag frumos si-mi vad linistit de lupta. Succes!