JURISTUL ROSU MIORITIC

autor: Tiberiu Kovacs

Nimeni nu poate fi liber dincolo de libertatea celuilat. Libertatea celuilalt este de a fi homosexual ori lesbiana, iar eu sunt obligat sa-i respect libertatea de a se manifesta ca atare; celalalt se manifesta ca fiind preot urmas si sustinator al celei mai criminale, nerusinate si ipocrite institutii sociale iar eu sunt obligat sa il respect ; celalalt este sustinator al ideologiei comuniste, s-a format ca valoare in perioada comunista, impiedecindu-ma pe mine si pe altii sa devina, dar trebuie sa il respect pentru ca el este un pupincurist mimetic si fricos, fara demnitate si onoare, iar eu trebuie sa il iert pentru ca ei sunt majoritatera iar noi suntem putini si nesemnificativi; etc.
Daca de la inceput, omul s-a manifestat doar impreuna cu grupul din care facea si face parte, in prezent acesta se manifesta tot in raport cu colectivitatea, adica in raport cu societatea/statul din care face parte, pentru ca doar teoretic individualitatea se poate manifesta in plenitudinea sa intelectuala si fizica. In fapt, interesele statului sunt altele decit cele ale individului. Grupul, iar apoi mult mai tirziu societatea, a impus individului reguli de convietuire sociala. La inceput regulile erau menite a proteja grupul, dar si reguli care stabileau realatiile dintre grupuri. Aceste ultime reguli erau cunoscute doar de o oligarhie mai mult decit despotica.
Oligarhia despotica nu era recunoscuta de masele de indivizi ce compuneau societatea, aceasta impunindu-se genetic prin forta si bunastare. Pentru a-si mentine pozitiile dominante, masele de indivizi erau si sunt inca mentinute in obscuritatea prostiei si a nevoilor animalice primitive, prin reguli si institutii indrituite in acest sens. Institutiile indrituite cu aceasta misiune erau si sunt biserica, politia, justitia, senatul, regele/monarhul, boerimea, latifundiarul analfabet si libidinos, prefectura, primaria, parlamentul, guvernul, voivodul, presedintele, avocatii, profesorii, medicii, popii, functionari publici, scoala etc.
Individul, inainte de a gindi, are in mod necesar nevoi fizice si psihice. Daca, la inceput, acestea au fost preponderent institinctuale, se poate spune ca in prezent sunt constiente. Oare este chiar asa.? Aceste nevoi au determinat adevarate catastrofe atit intre membrii grupului cit si la nivelul realatiilor dintre grupuri/colectivitati. Intotdeauna fiinta umana, dupa ce constientizeaza ca exista, este interesata in a-si satisface nevoile animalice, hrana si starea de bine a caldurii, a sanatatii impotriva bolilor, a bucuriei si jocului impotriva supararii si plictiselii. Individul, dintotdeauna a fost interesat a se bucura de nevoile sale fizice, fiind fundamental interesat in obtinerea acestora cu un efort cit mai mic. Realitatea este insa aceea ca, pe durata vietii sale, omul beneficiaza de ce au muncit si gindit altii, de mediul social in care se naste, fiind un simplu consummator si utilizator, fara sa produca ceva.
In acest sens, datorita necunoasterii mediului inconjurator imediat si a neintelegerii fenomenelor din imediata sa apropere, regulile de convietuire sociala au fost guvernate de forta fizica si putere, care, mai tirziu, au generat reguli sociale fundamentate pe discriminare institutionalizata. Regulile fundamentau diferente clare intre membrii sociatatii, in functie de forta fizica a categoriei sociale din care faceau parte, de forta lor financiara, de sex, de religie, de locul unde aveai locuinta, de imbracaminte, de culoarea pielii, de profesia practicata etc.
Se poate spune ca cele mai puternice societati ale antichitatii se fundamentau pe institutii care promovau un sistem de referinta al valorii umane in antiteza totala cu cel promovat in prezent. Egalitatea de sansa si condamnarea discriminarii de orice fel sunt valori consacrate de toate colectivitatile umane democratice prezente. Acum doua mii de ani, insa, se facea o diferenta foarte clara intre oameni, se punea accent pe sclavie, pe avere, pe forta militara a statelor si imperiilor, se facea o diferentiere clara intre membrii societatii in functie de elemente straine de omul inteligent si pasnic. Mai degraba se poate spune ca omul, acum doua mii de ani, era un animal foarte inteligent 0,1 %, dar de o mizerabilitate sufleteasca incomensurabila. 99.99%
Sunt oare toti indivizii mizerabili? Eu consider ca toti erau si sunt mai mult ori mai putin mizerabili si azi, pentru ca in toate perioadele istorice doar grupuri foarte mici au determinat evolutia si s-au opus mizerabilitatii umane, in contradictie cu masele de indivizi care aceptau regulile asa cum erau, fiind interesati doar de satisfacerea instinctelor primare. Mai grav este ca o parte intelegeau interesele meschine ale societatii, dar, de frica subminarii starii de bine a familiei, plingeau unde nu il vedea nimeni acceptind pozitia sa de sclav psihognoseologic.
Cu toate acestea, cu nerusinare, omul mimetic si mizerabil se bucura de binefacerile celor care au renuntat la starea de bine imediata si animalica, sacrificindu-si libertatea si viata pentru binele celorlalti. Mai mult, masele de indivizi, contemporani cu indivizii, cu grupurile de indivizi restranse, care s-au opus regulilor mizerabile, au condamnat si hulit individul inteligent si progresist ca fiind inamic al binelului si ordinii sociale existente la momentul social istoric dat.
In concluzie, individul isi doreste indeplinirea nevoilor imediate fizice si psihice iar colectivitatea/societatea il face sa creada ca ii sunt satisfacute. In tot acest timp majoritatea covirsitoare a indivizilor sunt folositi precum scalvii pentru interesele meschine ale unor grupuri de indivizi/societati, impotriva altor grupuri de indivizi/societati, ale unor grupuri de interese economice impotriva altor grupuri de interese economice ori neeconomice.
Societatea are nevoie de oameni-sclavi, sclavi care sa execute automat ordinele si legile impuse, si nu de oameni care gindesc, care nu accepta pur si simplu regulile si valorile promovate de societate in interesul ei si impotriva individului.
Sclavul psihognoseologic ori Cetateanul Roman numit jurist format la scoala de drept socialist, este acea unealta cuvintatoare fara rost, chemata sa satisfaca fara comentarii interesele colectivitatii oligarhice din care face parte in schimbul satisfacerii unor nevoi fizice si psihice primitive personale(mincare, serviciu, casa, procreere si cel mult infatuare etc.).