PULSUL IN VIRTUAL: 11 AUGUST

Maria Cozma
trebuie sa ne salvam tara de la dezastru, este datoria noastra a TUTUROR.  clasa intelectuala trebuie sa se implice in viata politica, sa nu mai accepte separarea ei de viata socio-politica si ceva vreme sa cohabiteze cu "politrucii" în mocila unui non-drept al unui stat de drept, unde in mod normal LEGEA trebuie sa conduca, insa dupa o lege fundamentala (constitutie) pentru întreg poprul român gândita si nu pentru grupuri de interese.


Remus Constantin Raclău
Românul din ţară n-are timp... Şi mai ales, românul din ţară n-are răbdare... Nu mai are răbdare. Şi-a pierdut-o în ani şi ani de speranţe deşarte; în ani şi ani de minciună; în ani şi ani de promisiuni ne onorate! Românii din ţară nu mai au încredere şi nu ştiu ce să mai creadă. Românii din ţară trăiesc într-o stare de iritare continuă: li se spune că trebuie să respecte legea şi din bun simţ o fac şi drept recompensă se aleg cu o sărăcie lucie! Şi asta în timp ce toţi acei care-i sfătuiesc să fie corecţi îşi fac palate din lefuri de bugetari, îşi trimit odraslele la studii în străinătate şi-şi fac vacanţele în paradisuri tropicale sau călătorind în jurul lumii ...
Păi îţi mai vine să respecţi ceva?... Ia mai ducă-se dracu' cu toţii! Da! Să se ducă la dracu' şi să ne lase în "Plata Domnului" toţi acei ce ne prostesc zi de zi pe faţă pentru a fi cetăţeni responsabili, în timp ce ei îşi construiesc, pe la spate, averi din afaceri păguboase cu statul. Adică cu noi toţi, căci statul suntem noi, de fapt, căci noi contribuim din salarii şi pensii la umplerea bugetului, în timp ce 'mnealor evazionează la greu că "nu-şi permit" să-şi plătească impozitele din profit, că au treabă cu banii ăia! De parcă noi n-am avea?

Dan Tomozei
De 22 de ani, românii caută să dea cu capul de pragul de jos, de fundul prăpastiei şi nici măcar asta nu reuşesc. Necesara trezire la realitate întârzie – şi totul costă zile, ani, vieţi, generaţii, costă o ţară.
Sunt consternat să văd cum, în numai câteva săptămâni, ceva mai mult de o lună de zile, societatea românească şi-a explodat din nou, în faţă, tot ce poate să aibă mai urât, mai grotesc. S-a reluat competiţia lamentărilor, a perversiunilor sociale, a suferinţelor individuale asumate cu titlu de lider de opinie, cursa înarmărilor escaladează la nivelul acuzaţiilor, individualizărilor, răstignirilor şi desfiinţărilor la nivel de individ, exact cum scrie la cartea manipulărilor sociale. Românul, de la vlădică la opincă a devenit profesor în doctrina democratică, are de exprimat ceva cu convingere, ritos, ultimativ. Nebunii umblă liber pe stradă fixându-şi capetele în bandă adezivă pentru a prinde un tricolor desenat pe hârtie murdară, semn al patriotismului şi dispoziţiei la sacrificiu suprem. Iată falanga dură a noilor revoluţionari întârziaţi care revendică o Românie altfel.
Românului din România îi este greu să decidă pentru sine, iar asta vine din periculoasa absenţă a unui proiect personal, simplu, terestru, concret. Şi atunci, tot ce rămâne de făcut românului din România este să caute vinovaţi, cât mai departe şi cât mai sus spre vârful ierarhiilor spre care nici nu poate să privească şi pe care nu le înţelege sub nicio formă. Pentru că numai aşa poate confirma valoroasa calitate de ţaţă, caţă, indiferent de gen, vârstă sau educaţie.Cineva trebuie să ceară românilor din România să îşi salveze propriile speranţe, propriile visuri mărunte, bunul simţ şi cumsecădenia, să se privescă pe sine şi apoi să se regăsească în privirea celui de dinainte. Asta se poate, dar nu o face nimeni, pentru că nimeni nu mai este credibil în România delatorilor ajunşi preşedinţi.

George A.
Cand l-am ascultat pe Adam Michnik prima data, l-am combatut apropos de condamnarea comunistoizilor. Apoi, am ajuns la o concluzie pe care el poate sa o fi spus undeva (nu sunt neaparat un om citit-in afara cartilor de specialitate). Eliberarea din interior. Esti liber in tot ce faci daca te eliberezi de toate chingile care te tin in trecut. Ura fata de Ceausescu, Ilici sau Base (Emilica e copilas nu are parte de asa ceva, poate doar dezamagire:-)) ne tine pe loc. Eliberarea de aceasta ura inseamna e;liberarea de trecut si un potential urias de construit viitorul. De aceea vad un partid nou construit pe ceea ce vrem sa fie Romania de maine, si nu pe ce nu mai vrem sa fie din trecut.

Cristian Ghinea.
Un partid construit de la început altfel, trebuie să fie un cu totul alt gen de animal decât cele actuale. Va schimba mediul politic şi le va forţa şi pe celelalte să se schimbe. Pentru asta trebuie plecat de la defectele lor structurale, pentru a nu fi repetate. Membrii de rând nu controlează liderii, nu investesc în partid şi nici nu ar putea să ridice pretenţii. Trebuie să oferi reguli de participare. Să ai alegeri interne directe pentru toate funcţiile – fiecare membru votează direct conducerea, nu prin congrese de notabili.
O Comisie de Etică puternică, alesă direct de către membri şi nedependentă de conducerea partidului va trebui să îşi dea acordul pentru candidaturile politice. Aceeaşi Comisie trebuie să judece cazurile în care un membru de partid este acuzat (de presă, de adversari, de oricine), să poată şi să vrea să excludă oameni din partid. Nimic nu împiedică partidele actuale să îi dea afară pe cei acuzaţi de corupţie. Partidele noastre atrag oameni pentru că le vor da funcţii. Este o contraselecţie ucigătoare: cei care au cariere solide nu se pot implica pentru că nu au timp, cei care au principii nu se pot implica pentru că le repugnă ce văd acolo. Asta ne costă imens pe noi, ca ţară, pentru că se traduce direct prin proastă guvernare. Pui oameni în funcţii pentru că au frecat clanţa la partid, nu pentru că au un proiect pentru o instituţie. Într-un mediu corupt şi haotic, un partid cu adevărat revoluţionar trebuie să fie o instituţie cu reguli